Declinul libertății presei în Grecia este deja în atenția UE, iar guvernul se îndreaptă către „orbanizare”, declară Giorgos Kyrtsos, europarlamentar al partidului de guvernământ Noua Democrație (PPE).

Declarația eurodeputatului e un răspuns la discursul premierului grec Kyriakos Mitsotakis la Casa Greciei, unde i-a descris pe doi jurnaliști care au dezvăluit scandalul Novartis drept o „gașcă”, relatează EURACTIV.com.

Scandalul a dus la inculparea a zece politicieni de rang înalt din partidele de opoziție care ar fi primit mită de la gigantul farmaceutic elvețian Novartis. Politicienii au negat acuzațiile, susținând că acestea sunt motivate politic. 

Luna trecută, Kostas Vaxevanis și Ioanna Papadakou, care au făcut dezvăluirile ce au dus la scandalul Novartis cu câțiva ani în urmă, au fost acuzați de implicare în dosar și chemați să se prezinte în fața unui anchetator al instanței speciale a Curții Supreme.

Urmărirea jurnaliștilor a declanșat reacția mai multor asociații de jurnaliști din UE și nu numai.

Vaxevanis se confruntă cu patru acuzații: participarea la o organizație criminală, încălcarea obligațiilor și două acuzații de conspirație pentru abuz de putere.

Vaxevanis și principalul partid de opoziție, Syriza, consideră că în spatele cazului se află guvernul, spunând că Noua Democrație vrea să reducă la tăcere jurnaliștii care au dezvăluit scandalul.

„Când există o urmărire penală în desfășurare, nu intervii. Ceea ce a făcut domnul Mitsotakis caracterizând jurnaliștii persecutați drept «o gașcă» este o ingerință în justiție”, a declarat Kyrtsos la postul de radio The Kokkino.

Kyrtsos spune că a fost surprins de faptul că statul grec nu a luat nicio măsură împotriva companiei pentru a cere despăgubiri, în condițiile în care SUA au primit 350 de milioane de euro.

Spre deosebire de SUA și alte țări care s-au confruntat cu un scandal similar, Grecia a decis să nu solicite despăgubiri pentru pierderea de bani publici. 

De partea cealaltă, guvernul spune că justiția acționează independent.

Kyrtsos spune că libertatea presei în Grecia este deja sub lupa UE, iar țara se îndreaptă către „orbanizare”, un termen adesea folosit pentru a descrie represiunea presei în Ungaria lui Viktor Orban.

„În orice caz, nu sunt de acord cu persecutarea jurnaliștilor […]. Știe guvernul grec că Orbán nu primește bani de la UE?” se întreabă Kyrtsos.

Comisarul european pentru buget Johannes Hahn a declarat la 25 ianuarie că Executivul de la Bruxelles ar putea propune înghețarea fondurilor structurale pentru Ungaria și Polonia din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Comisia Europeană a înghețat deja miliarde de euro care ar fi trebuit să ajungă la Budapesta în fondul de redresare post-COVID, invocând aceleași preocupări.

Discuția despre libertatea presei din Grecia este un secret binecunoscut la Bruxelles de ceva timp, deoarece această țară s-a clasat chiar mai prost decât Polonia în Indexul mondial al libertății presei din 2021, unde a scăzut cu cinci locuri față de anul precedent.

Problemele ridicate în raport au inclus brutalitatea poliției și detențiile arbitrare ale angajaților din mass-media, cenzura și presiunea guvernului asupra portalurilor media și manipularea mass-media prin alocarea de bani de la buget, publicitate sau reduceri de taxe.

Singurele țări din UE care au obținut scoruri mai slabe decât Grecia au fost Ungaria și Bulgaria.

Ce spune Comisia

Într-un interviu acordat EURACTIV.cz la sfârșitul anului 2021, vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, a recunoscut pentru prima dată că Grecia este considerată o „țară problematică” atunci când vine vorba de libertatea presei.

Contactat de EURACTIV, un oficial al Comisiei Europene a refuzat să comenteze ”momentan” cazul concret al celor doi jurnaliști, „din moment ce sunt în desfășurare proceduri judiciare în aceste cazuri și nu comentăm niciodată proceduri judiciare individuale în statele  membre”.

Cu toate acestea, oficialul UE a precizat că libertatea și pluralismul presei reprezintă unul dintre cele patru domenii cheie acoperite de raportul despre statul de drept. Raportul din 2021 privind Grecia exprimă îngrijorare cu privire la siguranța jurnaliștilor din această țară.

Cazul asasinării jurnalistului Giorgos Karaivaz la Atena în aprilie 2021 nu a fost încă soluționat. Experimentatul reporter a fost ucis cu zece gloanțe trase în cap și piept, în apropiere de casa sa, de către o persoană aflată pe motocicletă.

Mitsotakis a cerut să se acționeze rapid, iar ministrul de atunci al protecției cetățenilor, Michalis Chrysochoidis, a spus că vinovații „vor fi prinși prinși în curând de poliția greacă, așa cum este normal”, dar aproape un an mai târziu nu există progrese în acest caz.

Au existat, de asemenea, solicitări către autoritățile elene să abroge modificările aduse legii care prevede amenzi și chiar închisoare pentru jurnaliștii care publică „știri false”.

„Credem că definiția vagă din proiectul de lege și sancțiunile punitive ar putea submina libertatea presei și ar avea un efect înfricoșător într-un moment în care jurnalismul independent este deja sub presiune în Grecia”, spune Media Freedom Rapid Response.