Extrema dreaptă europeană se reconfigurează. Noua cameră care își va începe activitatea pe 16 iulie va avea trei grupuri diferite, față de cele două din legislatura precedentă, potrivit La Razon.

Unite, în principal, de aspecte, precum atitudinea dură împotriva imigrației ilegale, opoziția față de Pactul Verde împotriva schimbărilor climatice și repatrierea puterilor, din cauza temerii că Uniunea Europeană va deveni un super-stat. Divizate, mai ales, de poziția lor față de Rusia.

Cel mai mare grup din noua legislatură este Patrioții Europei, care, cu 84 de europarlamentari de 12 naționalități diferite, devine al treilea grup în Camera Europeană, deasupra Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) ai Giorgiei Meloni și a liberalilor din Renew Europe care ajung pe a cincea poziție.

La o zi după rezultatele slabe la alegerile legislative din Franța, partidul Marinei Le Pen, Mitingul European (RN), a anunțat că se alătură Fidesz, partidul premierului ungar Viktor Orbán. Fidesz a aparținut grupului Partidului Popular European (PPE) până în martie 2021, când a părăsit această formațiune politică cu puțin timp înainte de a fi expulzat, iar de atunci a rămas în clasamentul membrilor neînregistrați. Acum Orbán a profitat de rezultatele electorale bune ale mai multor partide de extremă dreapta pentru a ralia marea majoritate a membrilor care în legislatura anterioară aparțineau grupului Identitate și Democrație (ID), care a trebuit să se mulțumească cu poziția a șasea în cameră.

Marele sprijin pentru a se impune ca al treilea grup vine din partea celor 30 de europarlamentari ai Mitingului Național (RN). De altfel, Jordan Bardella, candidatul la funcția de prim-ministru al Franței, devine președintele grupului, iar spaniolul Vox obține o vicepreședinție cu cei șase europarlamentari ai săi, după ce a abandonat grupul Meloni de care aparținea în legislatura precedentă. Patrioții Europei îi includ și pe cei opt membri ai Ligii italiene a lui Matteo Salvini. Șapte de la partidul ceh ANO, 6 de la olandezul PVV, șase de la FPÖ austriac, trei de la belgianul Vlaams Belang, doi de la portughezul Chega, doi de la Czech United Motorists, unul de la grecescul Vocea Rațiunii, unul de la Primul Partid din Letonia și unul din Partidul Popular Danez.

Grupul ECR rămâne cu 78 de reprezentanți și îi reunește atât pe partidul Giorgiei Meloni, cât și pe polonezul Lege și Justiție (PiS), cunoscute pentru opoziția fermă față de Vladimir Putin. Deși cu aceste mișcări Meloni pierde puterea, ultimele schimbări o plasează și într-o poziție mai moderată pentru a putea fi de acord cu cele trei mari grupuri europene pro-europene: popular, socialist și liberal. De fapt, ECR nu va suferi, sau cel puțin nu în aceeași măsură, din cauza cordonului sanitar care urmează să fie aplicat celorlalte două grupuri din Parlamentul European considerate de extremă dreaptă. Conservatorii și reformiștii vor putea prelua două vicepreședinții ale Parlamentului European și președinția unor comisii, precum Agricultura.

Partidul Popular European a fost de acord cu acesta din urmă, dorind în schimb ca partidul lui Meloni să nu rămână în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne, care include printre puterile sale întotdeauna explozivul dosar al Imigrației. Deși Patrioții lui Orbán au dreptul la o vicepreședinție, cordonul sanitar al popularilor, socialiștilor, liberalilor și verzilor îi va împiedica să ajungă la ea.

Încă nu se știe care va fi poziția conservatorilor și reformiștilor cu privire la alegerea Ursulei von der Leyen în funcția de șef al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat. O parte a grupului ar putea fi în favoarea numirii, în timp ce Frații Italiei, partidul lui Meloni, nu și-a clarificat încă poziția înainte de votul de joi.

Al treilea grup, Europa Națiunilor Suverane, va fi condus de Alternativa pentru Germania (AfD), care oferă 15 din cei 25 de europarlamentari. Deși în legislatura trecută, AfD a făcut parte din grupul lui Le Pen și Salvini, declarațiile antisemite ale liderului său au dus la expulzarea acestuia. Acest grup, considerat mai de dreapta decât Patrioții, este format din partidul bulgar Renașterea, care are trei europarlamentari, urmat de polonezul Confederația pentru Libertate și Independență, care va oferi trei europarlamentari.

De asemenea, în acest grup figurează, printre altele, partidul francezului Eric Zemmour (Recucerirea) și forțele politice cu un singur reprezentant din Grecia, Cehia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria. În cele din urmă, grupul de alegători spanioli Se Acabó La Fiesta (SALF) fondat de Alvise Pérez, nu s-a alăturat acestei formațiuni căreia i se va aplica și un cordon sanitar strict.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA