Michéal Martin este favoritul pentru a fi șef de guvern, probabil în coaliție cu Fine Gael al fostului prim-ministru Simon Harris, după alegerile generale din Irlanda, scrie „El Mundo” (Spania).

Partidul centrist Fianna Fáil (FF) este câștigătorul final al alegerilor generale din Irlanda cu 21,8% din voturi, față de 20,8% obținute de creștin-democratul Fine Gael (FG) și 19% de Sinn Féin, fostul braț politic al IRA, retrogradat pe locul trei după ce a fost cea mai votată forță politică în 2020.

Liderul FF, Micheál Martin, este favoritul pentru a prelua conducerea noului guvern, cu cel puțin 44 din cei 88 de deputați necesari pentru a obține o majoritate. Totul indică o nouă coaliție guvernamentală cu FG al lui Simon Harris, care a fost prim-ministru timp de opt luni și va fi acum obligat să ocupe scaunul de copilot (deși există și posibilitatea unui acord între cei doi pentru a servi drept taoiseach prin rotație).

La 64 de ani, Micheál Martin, care a ocupat funcția de vicepreședinte al Guvernului înainte de recenta dizolvare a Parlamentului, va fi din nou taoiseach după ce a ocupat funcția între 2020 și 2022 (datorită unui acord de schimb rotativ la care a ajuns cu liderul de atunci al FG, Leo Varadkar). Veteranul centrist este liderul cel mai apreciat de irlandezi.

Cu 93% din voturi numărate, FG și Sinn Féin ar fi la egalitate la 37 de locuri, ceea ce lasă în aer nevoia de a avea o a treia forță într-o coaliție de centru-dreapta reînnoită. Partidul Verzilor, care până acum a acționat ca o „balama”, a scăzut de la 12 la doar un deputat, în beneficiul Partidului Social Democrat (11) și al Partidului Laburist (nouă).

Alegerile anticipate, la care au votat 59,7% dintre irlandezi (cea mai scăzută prezență la vot dintr-un secol), au dus la un Parlament și mai fragmentat. În ciuda triumfalismului inițial, numărul doi al partidului Fianna Fáil, Jack Chambers, a recunoscut că probabil nu va exista un nou guvern „până după Crăciun”, având în vedere complexitatea negocierilor.

Coaliția de centru-dreapta poate căuta sprijinul unora dintre cei 23 de candidați independenți pentru a obține o majoritate sau, alternativ, poate încerca o alianță cu Partidul Laburist sau Partidul Social Democrat, care și-au exprimat în prealabil intenția de a epuiza căile pentru o posibilă coaliție de stânga.

Sinn Féin a lui Mary Lou McDonald și-a văzut totuși opțiunile dezumflate după ce a terminat pe locul al treilea în luptă, cu o scădere de cinci puncte față de 2020, când a fost cea mai votată forță. În ciuda revenirii în ultima parte, partidul republican a ieșit foarte zdruncinat de cele două scandaluri sexuale recente și vede cum posibilitatea unei duble Belfast-Dublin îi scapă.

„Ideea de încă cinci ani de Fine Gael și Fianna Fáil nu este un rezultat bun pentru societatea noastră", a declarat McDonald, pe un ton resemnat. „Nu cu mult timp în urmă, vechiul establishment împărtășea atât guvernul, cât și opoziția. Aceste alegeri au servit pentru a confirma că Sinn Féin a modificat harta politică”.

„Irlandezii ajung să voteze la fel și să se aștepte la rezultate diferite”, a fost concluzia analistului și criticului Fintan OToole în rubrica săptămânală din „The Irish Times”. O'Toole subliniază contradicția profundă a „votului pentru continuitate” la urne și starea de „anxietate mare” pe care o trăiește țara în fața unor probleme precum costul vieții și accesul la locuințe.

Cu excepția primelor trei guverne Sinn Féin după independența Irlandei sub Éamon de Valera, Fine Gael și Fianna Fáil au alternat practic la guvernare timp de aproape un secol pentru a forma un „duo-pol” politic, ocazional deschis unor terțe forțe politice.

Primul pe listă este de data aceasta Partidul Laburist al Ivanei Bacik, care și-a pus totuși greutatea în jurul posibilității de a se alătura unei coaliții de centru-dreapta: „Luăm foarte în serios posibilitatea schimbării și intenția noastră este să încercăm să formăm o platformă cu partide care împărtășesc viziunea și valorile noastre”.

Lidera Partidului Social Democrat, Holly Cairns, care a născut chiar în ziua alegerilor, a declarat că este dispusă „să se angajeze în discuții cu partidele înființate”, atât timp cât sunt incluse cinci linii roșii, inclusiv numirea un ministru al persoanelor cu deficiențe.

Sursa: Rador Radio România