„Acum va fi crucial să se ajungă rapid, până la următoarea reuniune a Consiliului European din decembrie, la un angajament clar privind modul în care se poate asigura finanțarea necesară pentru Ucraina”, a scris președinta Comisiei Europene celor 27 de lideri.

„Este clar că nu există opțiuni ușoare”, a adăugat ea în scrisoare. „Europa nu își poate permite paralizia, ezitarea sau căutarea unor soluții perfecte sau simple care nu există”.

În document, von der Leyen subliniază suma „deosebit de mare” de care Ucraina va avea nevoie în anii 2026 și 2027: 83,4 miliarde de euro pentru finanțarea armatei ucrainene și 55,2 miliarde de euro pentru stabilizarea economiei și abordarea deficitului bugetar.

Evaluarea se bazează pe estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI), ale autorităților de la Kiev și pe presupunerea că războiul la scară largă al Rusiei se va încheia până în 2026, chiar dacă acest lucru este departe de a fi cert.

Încetarea focului, considerată o condiție prealabilă pentru un acord de pace, rămâne un obiectiv foarte îndepărtat.

Care sunt opțiunile lui von der Leyen în scrisoarea sa către CEI 27 despre Ucraina?

Scrisoarea prezintă trei opțiuni principale pentru sprijinirea Ucrainei:

90 de miliarde de euro în contribuții bilaterale din partea statelor membre. Asistența ar fi furnizată sub forma unei subvenții nerambursabile și ar fi suportată din bugetul național al unui stat membru, inclusiv plățile de dobânzi aferente.

90 de miliarde de euro în datorie comună. Dobânzile ar fi acoperite de garanții naționale sau de bugetul comun al blocului comunitar. Modificarea legislației bugetare ar necesita aprobare unanimă, o sarcină dificilă, având în vedere opoziția Ungariei față de finanțarea Ucrainei.

140 de miliarde de euro într-un împrumut pentru reparații bazat pe activele fixe ale Rusiei. Kievul ar fi obligat să ramburseze împrumutul numai după ce Moscova acceptă să plătească daunele.

Primele două opțiuni ar crește povara fiscală, deoarece ajutorul financiar ar proveni dintr-o contribuție directă în numerar din partea unui stat membru, sau din bani noi colectați de pe piețe.

Cea de-a treia opțiune, împrumutul reparatoriu, evită acest scenariu deoarece ar implica cheltuieli suplimentare, datorii noi sau contribuții de impact la bugetul național. Ar utiliza, în schimb, soldurile de numerar generate de activele fixe ale Băncii Centrale a Rusiei, majoritatea fiind deținute la Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare din Bruxelles.

În fața potențialelor ramificații juridice, Belgia a solicitat o certitudine juridică maximă și o partajare deplină a sarcinilor pentru a se apăra de represaliile rusești în cazul în care Moscova ar intenta un proces. În scrisoarea sa, von der Leyen recunoaște riscurile și avertizează asupra „potențialelor efecte de domino”.

Sursa: Rador Radio România