Cum putem facilita primirea în Franța a cercetătorilor americani hărțuiți de administrația Trump?, se întreabă „Liberation” (Franța). Problema arzătoare se află în centrul primului proiect de lege al lui François Hollande, acum membru al parlamentului. Fostul președinte a depus luni, 14 aprilie, un proiect de lege care vizează crearea unui statut specific pentru „refugiatul științific”. Confruntați cu numărul tot mai mare de oameni de știință americani care iau în considerare părăsirea țării lor din cauza politicilor implementate de președintele american, „trebuie să stabilim foarte rapid un cadru juridic durabil și simplu” pentru a-i ține în pace, a explicat François Hollande pentru AFP miercuri, 16 aprilie. „La fel ca jurnaliștii sau oponenții politici, atunci când sunt împiedicați, oamenii de știință trebuie, prin urmare, în mod necesar, să poată fi recunoscuți ca refugiați de sine stătători. «Atacați pentru că sunt independenți», a scris deputatul Partidului Socialist într-un articol publicat în Libération vineri, 11 aprilie, semnat împreună cu Eric Berton, profesor universitar și președinte al Universității Aix-Marseille.

„Facilitarea procedurilor”

Proiectul de lege își propune să „faciliteze procedurile” prin „acordarea [oamenilor de știință americani] a unui statut care ar fi statutul de refugiat”, la fel cum „există refugiați climatici”, explică el. „Dincolo de gest”, este vorba despre „a oferi imaginea unei țări care este a noastră, o țară care îi primește pe acești oameni de știință”, în special în domeniile cele mai afectate de „măsurile” luate de Donald Trump, cum ar fi „clima și sănătatea”. Este vorba, de asemenea, de poziționarea Franței pentru a atrage cele mai bune talente. „Nu suntem singurii care vrem să-i atragem”, explică François Hollande, citând China, „care depune eforturi considerabile pentru a atrage” numeroși cercetători sino-americani, dar și Regatul Unit și Germania.

De la revenirea miliardarului american la Casa Albă, cercetătorii și universitățile se tem pentru viitorul lor, după ce au fost afectate de reducerea finanțării și de libertatea academică pusă sub semnul întrebării. Miercuri, președintele republican și-a intensificat criticile la adresa Universității Harvard, amenințând că va priva această prestigioasă instituție de finanțare federală, care a devenit un mecanism în lupta sa împotriva universităților americane de elită.

Harvard „predă ura și prostia” și „nu ar trebui să mai primească finanțare federală”, a scris el, la două zile după ce a redus cu 2,2 miliarde de dolari finanțarea federală multianuală acordată instituției. Tot mai mulți cercetători sau aspiranți la titluri de cercetători se gândesc, așadar, să părăsească țara, care până acum a fost considerată un paradis al cercetării în multe domenii.

„Trebuie făcut acum”

Conform unui sondaj publicat la sfârșitul lunii martie de revista de specialitate Nature, peste 1.200 dintre cei 1.600 de oameni de știință chestionați iau acum în considerare o astfel de abatere. În Franța, ministrul Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a solicitat universităților la începutul lunii martie să ia în considerare modalități de a-i adapta. Mai multe dintre ele au anunțat lansarea unor programe de finanțare a lucrărilor care nu mai puteau fi efectuate peste Atlantic. Inițiative similare au fost luate și în alte părți ale lumii.

„Ceea ce poate descuraja un cercetător să plece într-o altă țară”, cum ar fi „Franța, de exemplu”, sunt procedurile complicate și lipsa asigurării că va putea rămâne acolo, explică François Hollande, care s-a întors în Adunare după alegerile legislative anticipate din 2024. Un statut, subliniază el, ar accelera procesul de obținere a vizei și ar oferi garanția că va putea rămâne suficient de mult timp pentru a-și finaliza munca. „Trebuie să o facem acum, pentru că acum sunt concedieri și închideri de laboratoare”, insistă el, sperând că guvernul îi poate adopta rapid propunerea.

În Franța, legea prevede două forme de protecție prin azil. Statutul de refugiat și protecția subsidiară. Aceasta din urmă se acordă străinilor care nu îndeplinesc condițiile pentru obținerea statutului de refugiat, dar pot dovedi că sunt expuși în țara lor unuia dintre următoarele riscuri: pedeapsa cu moartea, tortura, tratamente inumane sau degradante, amenințare gravă și individuală la adresa vieții sau a persoanei lor. Proiectul de lege al lui François Hollande își propune să adauge o categorie beneficiarilor acestei protecții: „oamenii de știință și cercetătorii” care „riscă să sufere un atac grav și individual la adresa libertății lor academice”.

Pentru că, în timp ce Franța a dedicat 2,3% din PIB-ul său finanțării cercetării în 2022, conform datelor UNESCO, Statele Unite au fost mult în frunte, cu peste 3,6% dedicate acestui subiect. Și în Europa, Parisul este mult în urma Germaniei, Elveției și chiar a anumitor țări nordice, care au dedicat, de asemenea, peste 3% din PIB-ul lor cercetării din 2022. În plus, în Franța, un cercetător sub 35 de ani primește aproximativ 3.685 de euro brut lunar (inclusiv bonusuri și indemnizații), potrivit Ministerului Învățământului Superior și Cercetării. Dar, pentru comparație, la Universitatea Harvard din Massachusetts, salariul minim pentru postdoctoranzi este de 67.600 de dolari, adică aproximativ 5.600 de dolari brut pe lună. Prin urmare, statutul de refugiat științific nu va fi suficient, potrivit lui France Hollande. Fostul președinte avertizează: „Dacă nu vor fi alocate resurse în universități și laboratoare, astfel încât acești cercetători să își poată desfășura activitatea alături de cercetătorii francezi, vor merge în altă parte”.

Sursa: Rador Radio România