„X respinge categoric aceste acuzații”, se arată într-o postare publicată de echipa Global Government Affairs a platformei lui Elon Musk, acuzând Parisul că „subminează grav dreptul fundamental al platformei X la un proces echitabil” și „pune în pericol drepturile utilizatorilor la viață privată și libertatea de exprimare”, respingând acuzația ca fiind „complet falsă”.

Platforma de socializare îl consideră pe deputatul francez Eric Bothorel adevăratul „instigator” al anchetei.

Potrivit administratorilor rețelei de socializare, experții care au analizat datele au fost părtinitori. Postarea îi citează pe David Chavalarias, care anterior a condus o campanie care îndemna utilizatorii să abandoneze platforma, și pe Maziyar Panahi, autorul unor proiecte de cercetare realizate împreună cu Chavalarias care „demonstrează o ostilitate deschisă față de X”.

„Implicarea acestor persoane ridică îndoieli serioase cu privire la imparțialitatea, corectitudinea și motivația politică a anchetei; un rezultat predeterminat nu poate fi considerat corect”, au scris autorii postării.

În ianuarie au fost primite două rapoarte privind „presupusa utilizare a algoritmului X (fostul Twitter) pentru interferențe străine”. Ancheta, încredințată jandarmeriei naționale, vizează rețeaua X, ca entitate juridică, precum și „persoanele fizice” care o administrează, a declarat procurorul Laure Beccuau într-un comunicat de presă, fără a-l numi pe proprietarul platformei: Elon Musk.

Prima plângere a fost depusă de deputatul centrist Eric Bothorel, acum atacat direct de X. Expert în securitate cibernetică, acesta a avertizat împotriva „modificărilor recente ale algoritmului, precum și a aparentei interferențe în gestionarea acestuia” de când Musk a achiziționat compania în 2022. Bothorel a evidențiat o „reducere a diversității vocilor și opțiunilor”, ceea ce contravine garanției unui mediu sigur și respectuos pe platforma de socializare și a subliniat „lipsa de claritate a criteriilor care au condus la modificările algoritmului și la deciziile de moderare”, precum și „intervențiile personale ale lui Elon Musk în gestionarea platformei sale”: per total, „un pericol real și o amenințare la adresa democrației noastre”.

Săptămânalul francez de investigații „Le Canard Enchainé” a relatat în februarie că a doua plângere a provenit de la un director de securitate cibernetică de la o instituție publică. Conform plângerii, „a avut loc o modificare majoră a algoritmului utilizat de platforma X, care oferă acum o cantitate imensă de conținut politic instigator la ură, rasist, anti-LGBTQ sau homofob, cu scopul de a distorsiona dezbaterea democratică din Franța”.

Parchetul a specificat că ancheta a fost deschisă după „verificări și contribuții ale cercetătorilor francezi” și după o serie de „elemente suplimentare furnizate de diverse instituții politice”. Laurent Buanec, directorul X pentru Franța, a declarat pe 22 ianuarie că platforma are „reguli riguroase, clare și publice pentru a se proteja de discursul instigator la ură” și a combate dezinformarea, adăugând că algoritmul a fost conceput „pentru a evita oferirea de conținut instigator la ură”.

Nu este prima dată când X este supusă analizei privind posibile modificări ale algoritmului său de guvernare, în scopuri personale și politice ale lui Elon Musk, așa cum s-a relatat și într-un articol care cita un studiu computațional publicat anul trecut de Universitatea de Tehnologie din Queensland. Conform studiului respectiv, algoritmul ar fi fost modificat la mijlocul lunii iulie 2024, în mijlocul campaniei electorale a lui Trump, iar de atunci, performanța contului lui Musk și a celor cu conținut pro-republican au fost îmbunătățite.

Un raport al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale a constatat, de asemenea, că postările lui Musk despre alegerile din SUA au primit de două ori mai multe vizualizări decât toate reclamele politice de pe X în aceeași perioadă, promovând adesea afirmații clasificate drept false sau înșelătoare de către verificatorii de informații.

Aceste modificări algoritmice au reprezentat mult timp o sursă de îngrijorare și în Europa, unde Comisia Europeană a lansat o anchetă pentru a stabili dacă X a încălcat regulile de transparență și Legea privind serviciile digitale, suspectând că algoritmul ar putea favoriza nu doar conținutul lui Musk, ci și pe cel al anumitor partide politice, în special cele de extremă dreapta. În Germania, sprijinul public al lui Musk pentru partidul AfD a alimentat și mai mult temerile de manipulare algoritmică în scopuri politice.

Până în prezent, toate dovezile adunate din studii independente și investigații instituționale indică faptul că Elon Musk a modificat într-adevăr algoritmul lui X pentru a favoriza conținutul politic și profilurile aliniate cu ale sale, în special pe cele care îl susțin pe Donald Trump, atâta timp cât erau aliați, și partidele de dreapta. Este rezonabil să presupunem așadar că platforma sa de socializare nu va fi neutră în „tratarea” noului partid pe care tocmai l-a anunțat printr-un sondaj pe fostul Twitter. Un sondaj care, este evident, așa cum ar spune probabil astăzi procurorii parizieni, că susține ideile sale politice cu peste 65% din voturi. „Ar trebui să creăm Partidul Americii?”, și-a întrebat Musk adepții pe 4 iulie, de Ziua Independenței. Răspunsul a fost „Da”.

Cazul lui Pavel Durov, fondatorul Telegram, arestat anul trecut la Paris

Pavel Durov, fondatorul și CEO-ul rețelei de socializare Telegram, a fost arestat pe 24 august 2024, pe aeroportul din Paris, sub acuzații legate de presupuse activități ilegale desfășurate prin intermediul platformei sale, inclusiv trafic de droguri, infracțiuni împotriva minorilor, fraudă, spălare de bani și terorism.

Franța l-a acuzat pe Durov că nu a cooperat la eliminarea conținutului care încalcă drepturile de autor și că „nu a gestionat” moderarea, având în vedere natura criptată și descentralizată a Telegram. După patru zile a fost eliberat pe cauțiune de 5 milioane de euro, cu condiția de a rămâne acasă și de a se prezenta autorităților. Cazul a stârnit tensiuni diplomatice între Franța și Rusia, Durov apărând respectarea de către Telegram a reglementărilor europene și criticând arestarea pe care a considerat-o „nejustificată”.

Sursa: Rador Radio România