Alegerile europene vor avea loc în iunie 2024, într-un anumit calendar electoral, la doar doi ani după realegerea lui Emmanuel Macron și cu trei ani înainte de următoarele alegeri naționale. Este suficient să spunem că există un mare risc ca francezii să transforme aceste alegeri intermediare într-un referendum privind acțiunile executivului. Și asta după o perioadă marcată de protestele împotriva reformei pensiilor de care opoziția, fragmentată, nu a reușit să profite, notează Le Monde.

La nivel european, scena politică este diferită. Un conflict se desfășoară la porțile Europei de aproape optsprezece luni, fără ca un rezultat clar să se contureze. Ar putea fi războiul din Ucraina un factor decisiv în opțiunile poltice ale alegătorilor francezi? Primul indiciu care relativizează impactul conflictului: 59% dintre cei chestionați declară că nu le va influența decizia în ziua votului.

În spatele acestei tendințe, remarcăm o relație interesantă: cu cât alegătorul converge mai mult spre dreapta radicală, cu atât Ucraina va cântări mai puțin în alegerea sa.

Al doilea indiciu: nivelul de îngrijorare legat de situația din Ucraina este scăzut. Această problemă se află doar pe poziția a opta între prioritățile de acțiune politică dorite de respondenții francezi (15%), cu mult în urma puterii de cumpărare (50%) sau a mediului (37%).

Al treilea motiv: ambivalența francezilor cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a încasa șocurile la scară largă. Deși s-au înregistrat progrese între 2018 și 2023, 42% dintre respondenți (comparativ cu 30% cu cinci ani mai devreme) continuă să considere că apartenența Franței la UE îi protejează de efectele crizelor economice, diplomatice, de mediu sau de sănătate. Această progresie nu este fără legătură cu conflictul din Ucraina. 

Francezii, mai puțin îngrijorați

Acțiunea UE asupra conflictului ucrainean este apreciată pozitiv de 41% (față de 27% opinii negative și 32% opinii neutre). Dincolo de angajamentul militar în sprijinul forțelor de la Kiev, fără îndoială consensul dintre țările membre este cel care alimentează această judecată măgulitoare, spre deosebire de conflictele majore anterioare, în special din Irak.

Cu toate acestea, încrederea nu este împărtășită de toți alegătorii. Deloc surprinzător, simpatizanții RN-ului (Le Pen) și ai La France insoumise (LFI), mereu critici față de Europa, mențin un nivel ridicat de dezaprobare: 58% dintre simpatizanții RN și 31% dintre cei ai LFI consideră apartenența Franței la UE nemulțumitoare, la fel ca și acțiunile privind Ucraina.

În mod logic, aceste formațiuni politice nu vor atinge subiecte legate de dosarul ucrainean în timpul campaniei europene. Temele de suveranitate și imigrație – importante pentru RN – și inegalitățile sociale și de mediu – importante pentru LFI – vor avea șanse mai mari să ajungă la /și să convingă / bazele electorale.

Al patrulea indiciu că Ucraina nu va fi în centrul europenelor: însăși dinamica conflictului. În timp ce, în martie 2022, 43% dintre francezi au declarat că sunt foarte îngrijorați de conflict, astăzi procentul este de doar 19%.

Impasul la care a ajuns conflictul produce o formă de obișnuință în opinia publică, care împinge această problemă departe de preocupările vieții de zi cu zi, chiar dacă consecințele economice ale conflictului continuă să producă temeri cu privire la persistența ciclului inflaționist și deci la pierderea puterii de cumpărare.

Aceste preocupări se regăsesc în mare măsură la toate categoriile sociologice (vârstă, gen, poziții socio-profesionale) și toate electoratele. 

Problemele internaționale vor conta (prea) puțin

În mod clar, conflictul ucrainean ridică mai multe întrebări cu privire la consecințele sale economice (85%) decât cu privire la posibila sa extindere dincolo de Ucraina (74%) sau chiar cu privire la perspectiva unui război nuclear (66%).

În plus, respondenții francezi aderă în mare măsură la poziția politico-militară adoptată de Elysée, susțin în mod covârșitor livrarea de echipamente umanitare (84%), sancțiunile economice împotriva Rusiei (79%), primirea refugiaților ucraineni (76%) și furnizarea de arme armatei ucrainene (72%). Lipsa clivajelor în cadrul familiilor politice subliniază caracterul consensual al dosarului ucrainean.

Acest subiect nu provoacă nicio nepotrivire a simpatizanților cu poziția adoptată de liderii de partid.

Încă o dată, următoarele alegeri europene se îndreaptă către un scrutin puternic național la capitolul subiecte, în care problemele internaționale vor conta la fel de puțin ca în vremurile trecute. În ciuda faptului că teatrul de război se află la doar câteva sute de kilometri de toate capitalele UE.

Sursa: RADOR