„Gurile de foc”, cum le numesc militarii, sunt astăzi un vector esențial pentru menținerea liniei frontului, înghețată de la eșecul contraofensivei ucrainene lansate la începutul verii anului 2023, notează Le Monde.

Această nouă coaliție, care va fi condusă de Franța și Statele Unite, „își propune să reunească eforturile națiunilor participante pentru a ajuta Ucraina să aibă, pe termen scurt și lung, o forță de artilerie adaptată nevoilor contraofensivei și ale armatei ucrainene de mâine”, se arată la Paris.

Ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, a inaugurat oficial prima întâlnire a acestui organism, joi, la Paris, în prezența reprezentanților din douăzeci și trei de țări.

Omologul său ucrainean, Rustem Umerov, care urma să fie prezent, și-a anulat în cele din urmă vizita „din motive de securitate” și a participat doar prin videoconferință.

Acest nou grup de lucru face parte din coalițiile de sprijin prevăzute de Grupul de Contact pentru Apărare al Ucrainei, numit și Grupul Ramstein, care coordonează contribuțiile celor cincizeci de țări aliate ale Kievului.

Mai multe dintre aceste coaliții au fost lansate în ultimele săptămâni: Regatul Unit și Norvegia conduc coaliția dedicată armamentului maritim, Estonia și Luxemburg cea pentru tehnologiile informației, Statele Unite și Olanda pe cea privind forțele aeriene.

Parisul a obținut și dreptul de a conduce, alături de Germania, coaliția de apărare antiaeriană, ale cărei prime întâlniri de lucru au avut loc în decembrie la Berlin.

O modalitate prin care Franța a dorit să-și arate sprijinul pentru Ucraina, dar și să-și consolideze poziția în fața partenerilor săi, în timp ce este criticată în mod regulat pentru presupusa slăbiciune a sprijinului său militar. „Franța și-a dorit să fie prezentă în segmente critice pentru ucraineni”, confirmă o sursă militară franceză.

Chiar dacă nicio capitală nu o afirmă clar, aceste coordonări au fost create și pentru a aduce o oarecare ordine în ajutorul militar oferit Kievului. Într-o continuă căutare de echipamente noi pentru a-și aproviziona trupele, ucrainenii au acceptat toate transferurile propuse de aliații lor, iar astăzi se află în fruntea unei flote foarte eterogene, greu de întreținut și de aprovizionat cu muniție.

„Ideea este de a împinge Ucraina să-și raționalizeze instrumentele de apărare, cu echipamente care îndeplinesc standardele NATO și care sunt interoperabile cu armatele noastre”, explică un ofițer superior francez.

În ceea ce privește artileria, Franța a livrat, de la începutul conflictului în 2022, treizeci de tunuri Caesar Ucrainei – Danemarca a cedat și ea nouăsprezece –, două lansatoare de rachete și un număr neprecizat de tunuri de 155 mm TRF1 remorcate. Un efort semnificativ, dat fiind starea stocurilor armatei franceze, dar care trebuie crescut și mai mult, cred unii oficiali.

„Nu ne-am coordonat pentru un ajutor pe termen lung și nu am produs producând volume suficiente”, estimează un raport publicat miercuri, 17 ianuarie, de Comisia pentru Afaceri Externe și Apărare a Senatului.

Conștient de aceste critici, Sébastien Lecornu a anunțat joi viitoarea livrare a șase noi tunuri Caesar în Ucraina, achiziționate direct de Kiev de la producătorul Nexter. Și efortul ar trebui să continue. „Nexter va putea produce alți 72 de tunuri Caesar pentru Ucraina în 2024”, dă asigurări ministerul, explicând că distribuirea facturii va face obiectul discuțiilor în cadrul noii coaliții dedicate artileriei.

Joi dimineață, ministrul Lecornu a anunțat că Franța va fi responsabilă pentru achiziționarea primelor douăsprezece exemplare.

În mod similar, capacitatea națională de producție pentru obuze de 155 mm pentru tunurile Caesar va crește la 3.000 pe lună începând din februarie, față de 1.000 la începutul războiului. „Toată lumea a înțeles că războiul va dura”, explică anturajul ministrului forțelor armate. „Trebuie să arătăm Rusiei că industria noastră de apărare este rezistentă și că nu vom renunța la Ucraina”.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA