După o „discuție lungă”, ambasadorii celor 27 nu au ajuns la un acord cu privire la propunerea președinției de a adopta o scrisoare oficială prin care să se solicite Serbiei să își pregătească poziția cu privire la capitolul 3, care privește competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii, așa cum relatează surse diplomatice europene, precizând că dosarul va rămâne pe ordinea de zi. Comisia recomandă de trei ani deschiderea negocierilor privind acest capitol.

În scrisoare, Belgradul se angajează și ca până la sfârșitul anului 2025 să îndeplinească criteriile de referință ale statului de drept, aliniindu-și reglementările media cu cele ale UE, făcând „totul” pentru a normaliza relațiile cu Priștina și promițând că nu va lua decizii fără să consulte a mai întâi UE.

Potrivit altor surse diplomatice ale UE, totuși, în timpul întâlnirii mai multe state membre (Germania, Țările de Jos, Croația, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria) au precizat că „nu sunt dispuse să facă următorul pas în procesul de aderare a Serbiei”, având în vedere că aceasta face în principal promisiuni, în timp ce sunt necesare „rezultate concrete”. Această poziție este explicată și în lumina „relației problematice în curs a Serbiei cu Rusia”, precum și a problemelor legate de statul de drept și a lipsei de progres în normalizarea relațiilor cu Kosovo.

Și poziția Belgiei, Luxemburgului, Irlandei și României este critică, dar deschisă, cele patru state fiind de acord să susțină trimiterea unei scrisori privind deschiderea capitolului 3 și să convoace Conferința Interguvernamentală (IGC) pentru deschiderea oficială a capitolului „o singură dată, când se văd rezultate concrete”. În general, observă aceeași sursă, este „dificil” să ne imaginăm că în acest stadiu Serbia va obține „mai mult decât o CIG politică”.

Sursa: Rador Radio România