Rezoluția pentru tineret, adoptată miercuri seara de Parlamentul European, propune Comisiei Europene și statelor membre măsuri pentru integrarea tinerilor pe piața muncii, mobilitatea forței de muncă și competențele pentru viitor, combaterea excluziunii tinerilor și evitarea unei generații pierdute.

De ce era nevoie de o Rezoluție pentru tineri?

Dincolo de optimismul tinerilor, observat și în discuțiile și dezbaterile din cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, cifrele arată în mod clar că tinerii au ratat oportunități de educație, de formare și de angajare din cauza pandemiei, spune eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, raportor pe această Rezoluție. 

De la debutul pandemiei, șomajul în rândul tinerilor s-a accentuat. Aproape 2 din 3 tineri suferă de o formă de anxietate sau depresie, fără a fi conștienți, lucru mai accentuat pentru tinerii marginalizați, astfel că subiectul sănătății mintale e foarte important.

În aceste condiții a apărut ideea de a crea o rețea europeană de sănătate mintală și un număr unic, pe modelul 112.

De asemenea, Rezoluția cere și un punct unic de contact.

„Pe lângă problemele legate de locurile de muncă cu care eram obișnuiți și înainte, ce avem acum este faptul că aproape doi din trei tineri suferă de o formă de anxietate sau depresie, pe care nu le recunosc. Acest lucru a fost cu atât mai accentuat pentru tinerii deja marginalizați. Dacă cuplăm lipsa de predictibilitate pe piața muncii, unde tinerii își găsesc greu un loc de muncă, cu ideea de anxietate, de nesiguranță, pe care le-a indus și pandemia, vedem că riscul cel mai mare este de polarizare a societății, în care tinerii să cadă în zona de persoane vulnerabile, să fie atrași de mesaje menite să le atragă furia, deziluzia sau dezamăgirea. Pe de o parte, discutăm despre a susține tinerii. Pe de altă parte, discutăm despre viitorul democratic al UE”,

a spus eurodeputatul Renew/USR Dragoș Pîslaru la o conferință online organizată de Biroul Parlamentului European în România.

Comisia Europeană a desemnat 2022 drept Anul European al Tineretului cu angajamentul de a reda tinerilor ce au pierdut în ultimii 2 ani, dar e nevoie de mai multe acțiuni pentru a nu avea ”o generație pierdută, o generație lockdown”.

Ce spun cifrele?

În decembrie 2021, media șomajului în rândul tinerilor din UE era de 14,9%. 

Cei mai afectați sunt tinerii din Spania - 30,6%, Grecia - 30,5%, Italia - 26,8%, Portugalia - 21,1% și Slovacia - 20,5%.

România nu a mai transmis date pentru ultimele trei luni ale anului trecut. În septembrie 2021, rata șomajului în rândul tinerilor români era de 20,3%, în scădere ușoară față de septembrie 2020 - 21,2%.

În pofida acestor cifre, Bucureștiul a tratat cu indiferență Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI - Youth Employment Initiative). 

Măsurile au fost implementate deficitar, iar fondurile atrase au fost extrem de puține. Până în septembrie anul trecut, România cheltuise doar 6% (puțin peste 21 de milioane de euro) din fondurile alocate în cadrul YEI - aproape 330 de milioane de euro.

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) este una din principalele resurse financiare ale UE menite să sprijine punerea în aplicare, până în 2023, a programelor din cadrul Garanției pentru tineret. 

În prima perioadă de implementare a programului, 2014-2015, România a raportat crearea a 27 de centre pentru tineret (22 în regiunea Sud și 5 în Nord) și o bază de date cu 67.702 tineri NEETs înregistrați în evidența ANOFM.

„La finalul perioadei, rezultatele erau mult sub așteptări: conform evaluării Comisiei Europene, programul a ajuns în această perioadă la mai puțin de 1 din 5 tineri NEETs și, chiar dacă aceștia au fost înregistrați, 1 din 2 tineri nu au primit în timp util o ofertă de muncă sau formare. Nici în cazul celor care au primit aceste oferte nu este clar ce s-a întâmplat ulterior, întrucât în 8 cazuri din 10 situația lor nu este cunoscută în lipsa oricărui mecanism de follow-up. Centrele de tineret și-au oprit si ele funcționarea după acești ani. Mai mult, răspunsurile primite de la 11 AJOFM-uri au arătat că 9 dintre acestea nu au știut de existența centrelor înființate în cadrul Garanției pentru tineret”,

constata, în august 2019, Centrul Român de Politici Europene (CRPE). 

Dragoș Pîslaru spune că acesta este și un motiv pentru care a cerut Comisiei Europene „să imagineze noi moduri de a lucra cu statele membre pentru ca partea de excluziune în rândul tinerilor să fie tratată în mod direct cu tinerii în centrul acțiunilor de finanțare și de sprijin, și nu cu administrația publică în centru”.

Potrivit Comisiei Europene, în aproximativ șapte ani, chiar înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, pe teritoriul UE numărul tinerilor care nu erau încadrați profesional și nici nu urmau un program educațional sau de formare (NEET) era cu 1,7 milioane mai mic. Șomajul în rândul tinerilor scăzuse la un nivel record de 14,9 % până în februarie 2020, cu doar câteva săptămâni înainte de instituirea unor restricții legate de pandemie în întreaga UE.

„Deși îmbunătățirea contextului macroeconomic a jucat cu siguranță un rol, Garanția pentru tineret a avut un efect transformator major, după cum arată dovezile existente. Peste 24 de milioane de tineri care au fost înregistrați în cadrul Garanției pentru tineret au dat curs unor oferte de angajare, de continuare a educației, de ucenicie și de stagii”, spune Comisia. 

Constatând că pandemia de COVID-19 îi afectează în mod disproporționat pe tineri, Garanția pentru tineret consolidată intensifică sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor din întreaga UE, ajungând la un grup-țintă mai larg, format din persoane cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

Internship plătit

Una dintre măsurile-fanion ale Rezoluției este plata internship-ului.

„Internship-urile nu ar mai trebui să fie neplătite, aceasta fiind o formă care poate ajunge până la exploatarea tinerilor care muncesc pe degeaba. Discutăm de un cerc vicios: în momentul în care un tânăr termină studiile, nu are suficientă experiență pentru a putea să se angajeze. Pe de altă parte, nici nu-și poate permite să facă un stagiu neavând niciun fel de venit. Noi am introdus cerința unui cadru legal din partea Comisiei Europene, care să reglementeze nevoia de a plăti internship-urile”, a precizat Dragoș Pîslaru.

El a reamintit că internship-ul la Parlamentul European se plătește: minimum 900 de euro, maximum 1.400 de euro pe lună. 

Stagiile de internship plătite i-ar ajuta pe tinerii vulnerabili:

„Dacă poți să-ți permiți un stagiu numai dacă ai părinți care pot să-ți plătească cazare și masă, asta înseamnă că exact cei care au cea mai mare nevoie de ajutor - cei vulnerabili, cei din mediul rural - nu o să-și poată permite niciodată o chirie în Cluj sau în București. Sunt un tânăr din mediul rural, am terminat facultatea și vreau să intru pe piața forței de muncă, vreau să fac un stagiu. De unde să-mi permit să plătesc cazarea și masă într-un oraș unde chiriile sunt o sumă importantă?”

Alte idei

Renew Europe a lansat un apel, născut în urma consultărilor cu asociații de tineri din peste 17 state membre, privind crearea unui serviciu civic european: tinerii să poată lucra 6 luni pe lângă administrația publică din țara sa, apoi 6 luni pe lângă administrația publică din alt stat membru. Tinerii vor fi plătiți și vor avea posibilitatea de a obține o serie de competențe imediat după terminarea studiilor.

O altă idee se referă la crearea unui bilet de cultură paneuropean care să permită accesul la toate manifestările culturale - muzee, concerte, spectacole. 

Pe partea de mobilitate, ar putea apărea un fel de pașaport european pentru tineri, care să le permită inclusiv accesul gratuit în capitale europene în anumite perioade.