Astfel, la summitul organizat de Euronews, care a reunit oficiali UE și lideri ai țărilor candidate, mesajul a fost clar: extinderea UE nu mai este o chestiune de alegere, ci de necesitate. În același timp însă, întâlnirea, unică în genul ei, a evidențiat și frustrările crescânde ale ambelor părți față de procesul de extindere, în special în ceea ce privește utilizarea dreptului de veto.

Iată ce trebuie să știți despre primul summit de acest fel organizat de Euronews.

Toți liderii prezenți la summit au fost de acord că extinderea este o necesitate geopolitică pentru UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene, António Costa, a declarat că UE nu mai poate amâna procesul de aderare a noilor membri la bloc.

„Contextul geopolitic actual face ca această prioritate să fie și mai urgentă și necesară pentru Uniunea Europeană”, a spus el. „Într-o eră de incertitudine geopolitică și instabilitate economică, o Uniune Europeană extinsă înseamnă o Europă mai sigură, mai puternică și mai pașnică, atât pe plan intern, cât și în întreaga lume. Extinderea este cea mai bună investiție pe care o putem face astăzi pentru viitorul nostru.”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei țară este deosebit de vulnerabilă la interferența Moscovei, având în vedere că o parte din teritoriul său s-a desprins pentru a forma regiunea pro-rusă Transnistria, a subliniat că lipsa aderării lasă deschisă ușa puterilor concurente pentru a-și exercita influența.

„Dacă nu ne ajutați să rămânem o țară democratică și să participăm la stabilitatea și securitatea regiunii, atunci vom fi folosiți de Rusia și vom fi folosiți împotriva Ucrainei și a țărilor UE din regiune”, a avertizat ea.

Vicepreședintele Muntenegrului pentru Afaceri Externe și Europene, Filip Ivanović, a reiterat acest sentiment, numind extinderea „cea mai bună politică pe care a avut-o vreodată UE”. Și a adăugat: „Acest lucru va transforma UE într-un actor geopolitic, iar Muntenegru dorește să joace un rol în acest context”.

Vetourile sunt „agresive” și „nedrepte”

Unul dintre principalele motive de frustrare ale liderilor a fost utilizarea vetourilor naționale de către statele membre individuale ale UE pentru a bloca procesul de extindere.

Hristijan Mickoski, prim-ministrul Macedoniei de Nord, a numit această practică o formă de „agresiune”. Drumul Macedoniei de Nord către aderarea la Uniunea Europeană a fost unul dintre cele mai lungi și mai complexe din punct de vedere politic din istoria blocului comunitar. Țara a solicitat pentru prima dată aderarea la UE în 2004 și a obținut statutul de candidat în 2005, însă progresul său a fost blocat mult timp de disputele cu țările vecine. În prezent, Bulgaria îi blochează progresul, cerând modificări suplimentare ale constituției țării din cauza unor probleme istorice și lingvistice.

„Am vrea să ne vedem la masa de la Bruxelles. Dacă cineva îndrăznește să intimideze pe altcineva care vrea să se alăture clubului, de ce ar trebui celălalt să tacă? Nu este normal”, a spus Mickoski. „Este clar că acest lucru funcționează și de aceea se va întâmpla din nou”, a avertizat el.

Marta Kos, comisarul pentru extindere, a mai spus că „nu este corect” ca statele membre, care trebuie să aprobe în unanimitate fiecare etapă a procesului de aderare, să exercite drepturi de veto.

„Dacă observați, același stat membru a dat undă verde pentru acordarea statutului de candidat Ucrainei, a dat undă verde pentru începerea negocierilor, dar acum blochează”, a spus ea, referindu-se la Ungaria.„Nu este corect și nu așa văd eu solidaritatea europeană și necesitatea geopolitică”, a adăugat Kos.

Comisarul pentru extindere  a spus că o soluție ar fi ca, în culise, Comisia și potențialele state membre să continue activitatea tehnică, chiar dacă deschiderea oficială a grupurilor de negocieri nu a avut loc, astfel încât să le poată închide rapid atunci când statele membre își vor oferi sprijinul.

Nu „perioadei de probă”

Liderii țărilor candidate s-au opus vehement propunerilor care sugerează ca viitorii membri ai UE să fie supuși unei „perioade de probă” la aderare, timp în care este posibil să nu aibă putere deplină de veto.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut că o astfel de abordare ar contrazice principiile egalității și unității pe care a fost fondată UE.

„Cred că este foarte important ca Ucraina să fie tratată ca un egal”, a spus el. „Dacă vorbim despre aderarea la UE, aceasta trebuie să fie garantată pe deplin. Nu poți fi semi-membru al UE”.

Și președintele Muntenegrului, Ivanović, consideră că ideea de aderare fără drepturi depline este „greu de acceptat”. „Odată ce vor fi închise toate capitolele de negociere , din punctul meu de vedere, procesul se va încheia”.

Utilizarea perioadelor de tranziție

Kos, care în următoarele săptămâni este va prezenta o analiză a reformelor și politicilor de pre-extindere pe care UE trebuie să le întreprindă înainte de a accepta noi membri, a susținut în schimb că blocul comunitar ar trebui să utilizeze mai bine tratatele de aderare, prin care „putem defini perioadele de tranziție”.

Tratatul de aderare al Poloniei, de exemplu, a inclus o perioadă de tranziție privind terenurile agricole.

„Avem perioade de tranziție; avem mai multe domenii în care putem comunica cu adevărat, pentru a permite integrarea deplină și o Uniune Europeană cu adevărat puternică”, a spus Kos.

Țările resping criticile Comisiei

Unii lideri ai țărilor candidate au răspuns la ceea ce consideră a fi critici dure sau unilaterale la adresa celui mai recent Pachet de Extindere al Comisiei Europene, apărându-și progresul intern și solicitând o mai bună înțelegere a contextelor lor politice.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a simțit ofensat de o propoziție din raport care evidenția „tendințe negative recente”, inclusiv „presiunea asupra agențiilor anticorupție și a societății civile”. El a declarat că, în ciuda războiului în desfășurare, autoritățile ucrainene „au implementat cea mai extinsă infrastructură anticorupție din Europa”. „Nu cunosc nicio țară cu atâtea autorități anticorupție. Facem tot ce putem”, a spus el.

Edi Rama, prim-ministrul Albaniei, țară căreia i s-a cerut în raportul Comisiei să depună „eforturi suplimentare” pentru a combate traficanții de droguri și a desființa grupările criminale organizate, și-a exprimat și el, indignarea. „În acest moment, acceptăm sprijin, parteneriat și asistență, dar nu acceptăm predici de la nimeni când vine vorba de combaterea corupției”, a spus Rama.

Și președintele sârb Aleksandar Vučić a respins criticile Comisiei privind polarizarea politică din țara sa, argumentând că diviziunea este mai degrabă o tendință globală, decât o problemă specifică sârbească. „Spuneți-mi numele unei țări fără o polarizare politică profundă. Nu cunosc acest nume”, a spus Vučić. „Este România? Bulgaria? Germania? Franța? Marea Britanie? Se întâmplă peste tot în lume datorită rețelelor sociale. Așa este în lumea de astăzi. Aceasta este o dovadă a democrației, care este fundamentală.”

Comisia a criticat și nivelul scăzut de aliniere a Serbiei la politica externă a UE, în special sancțiunile împotriva Rusiei ca răspuns la invazia la scară largă a Ucrainei și decizia sa de a vizita Moscova pentru a participa la o paradă militară. „Nu intenționez să mă justific pentru că am vorbit cu cineva”, a spus Vučić. „Cred că toată lumea ar trebui să vorbească cu toată lumea”.

Sursa: Rador Radio România