Pentru Guvernul lui Olaf Scholz, aceasta este o măsură necesară în fața acțiunii mafiilor care activează în Polonia, principala țară de intrare a imigrației ilegale în Germania.

"Obiectivul meu este să pun presiune maximă asupra rețelelor de trafic de ființe umane, care conduc migranții către granițele noastre în condiții inumane, fără apă și în pragul sufocării", a spus, marți, ministrul Afacerilor Externe, Nancy Fraser, în declarații făcute la radioul public Deutschlandfunk, în timpul anunțului de extindere a controalelor. Miercuri, ea a confirmat că măsura va fi aplicată pe parcursul acestei săptămâni atât la granița cu Polonia, cât și cu Cehia. "Vor fi controale flexibile și mobile", potrivit ministrului, care a precizat că decizia a fost adoptată "în coordonare" cu autoritățile acestor două țări.

Așa-numita "rută poloneză" a înlocuit-o pe cea care a operat prin Balcani în criza migrației din 2015. Se estimează că aproximativ 45.000 de persoane au intrat ilegal în Germania până în acest an. Dintre acestea, patru din cinci au făcut acest lucru prin Polonia sau Cehia și, marea majoritate, prin acțiunea mafiilor sau a rețelelor de trafic de persoane.

GdP a descris ca fiind imposibilă stabilirea permanentă a acestor controale pe cei 467 de kilometri de graniță germano-polonă. Cele care au fost până la intrarea Poloniei în UE au fost dezactivate, iar stabilirea unor puncte de control aleatorii acum ar fi "neproductivă", potrivit vicepreședintelui sindicatului poliției, Erika Kruase-Schröne. Sunt ușor de detectat de aceste mafii, care găsesc fără mare dificultate un "ocol" pentru a le evita.

Controalele sunt de obicei implementate în situații excepționale, cum a fost cazul pandemiei sau chiar în timpul evenimentelor sportive de amploare care pot implica deplasări "neobișnuite" ale cetățenilor. Dar menținerea acestor controale dincolo de aceste circumstanțe specifice depășește capacitățile trupelor actuale și implică modificarea libertății de mișcare între partenerii UE și în așa-numitul spațiu Schengen, continuă GdP.

Dar Faeser susține că acest tip de controale sunt deja practicate la granița de sud a țării dintre Bavaria și Austria, tocmai de pe vremea crizei migrației din 2015, când până la un milion de refugiați au intrat în țară. Germania nu acționează unilateral, adaugă ministrul, întrucât Polonia își întărește, la rândul său, controalele asupra celor 540 de kilometri de graniță împărțiți cu Slovacia.

Măsura adoptată de guvernul tripartit al lui Scholz format din social-democrați, verzi și liberali survine pe fondul presiunilor exercitate de opoziția conservatoare asupra Executivului de a impune un plafon cantitativ la sosirea solicitanților de azil. Puterile regionale și municipale avertizează că sunt depășite în ceea ce privește capacitatea de primire, întrucât celor 250.000 de solicitanți de azil de alte origini li se adaugă milionul de refugiați din Ucraina care au ajuns în țară de la începutul invaziei ruse și de la imigrația neregulată menționată mai sus.

Aluziile germane la mafiile traficului de ființe umane vin într-un moment de tensiuni între Varșovia și Berlin din cauza scandalului vizelor care, în schimbul mitei, au fost vândute de la mai multe consulate poloneze din Asia și Africa. Problema a ajuns în presă săptămâna trecută, cu cifre divergente: câteva sute, potrivit Ministerului polonez de Externe, sau între 200.000 și până la 325.000, potrivit opoziției. Bruxelles-ul și Berlinul au cerut Varșoviei să clarifice ceea ce s-a întâmplat și au reamintit că o viză pentru Polonia implică acces la mobilitatea liberă și la piața muncii în întreg spațiul Schengen.

Însuși cancelarul Scholz a făcut aluzie la această problemă în timpul unui eveniment electoral recent în statul Bavaria, unde vor avea loc alegeri regionale pe 8 octombrie. De la Varșovia, liderul german a fost acuzat de amestec în treburile poloneze.

Chestiunea a aprins campania electorală poloneză, unde pe 15 octombrie au loc alegeri generale. Alianța guvernamentală ultraconservatoare Lege și Justiție (PiS) este pe prima poziție în sondaje cu 36% din intenția de vot, în timp ce Platforma Civică (PO) de opoziție ar obține 30%. Cazul vizei contra mită compromite în special PiS, un partid anti-imigrație care a respins formulele succesive de la Bruxelles pentru relocarea solicitanților de azil în UE.

sursa: Rador Radio România