„Trebuie în sfârșit să-i deportam pe scară largă pe cei care nu au dreptul să rămână în Germania”, a declarat cancelarul Olaf Scholz într-un interviu acordat revistei Der Spiegel.

Potrivit guvernului, 7.861 de persoane au fost deportate în prima jumătate a anului 2023, iar Berlinul dorește să mărească acest număr. 

Deportările nu ar trebui să mai fie anunțate în prealabil, iar durata maximă a custodiei pentru cei care urmează să fie returnați ar trebui prelungită de la zece la 28 de zile. Conform planurilor ministrului de interne Nancy Faeser, poliția va avea puteri sporite pentru a-i depista pe cei care nu pot rămâne în Germania.

Alte măsuri includ pedepse mai dure pentru călăuze, reguli pentru scanarea telefoanelor mobile ale solicitanților de azil și posibilitatea de a deporta membri suspecți ai organizațiilor criminale chiar dacă aceștia nu au comis o infracțiune, relatează Deutsche Welle.

Cu toate acestea, votul asupra pachetului legislativ a fost scos de pe ordinea de zi la mijlocul lunii decembrie, deoarece Verzii au cerut o serie de modificări. Votul a fost reprogramat pentru luna ianuarie, astfel că Legea de îmbunătățire a returnării ar putea intra în vigoare cel târziu la sfârșitul lunii aprilie 2024.

Georgia, Moldova, Kenya, Columbia, Uzbekistan și Kârgâzstan sunt cele șase țări cu care reprezentantul special al Germaniei, Joachim Stamp, a negociat încheierea unui acord privind migrația. Primul acord cu Georgia a fost semnat la mijlocul lunii decembrie. Germania dorește să repatrieze oamenii care nu pot rămâne pe teritoriul său în aceste țări și, pe de altă parte, să faciliteze imigrarea legală a muncitorilor.

În plus, mai multe țări ar trebui clasificate drept țări sigure de origine, așa cum s-a întâmplat cu Georgia și Republica Moldova în noiembrie 2023. Guvernul german dorește, de asemenea, să revigoreze Acordul UE-Turcia privind readmisia refugiaților.

Majoritatea refugiaților care vin în Germania provin din Siria, Afganistan și Turcia.

Proceduri de azil mai rapide și reducerea beneficiilor sociale

În prezent, în medie, procedurile de cerere de azil se întind pe durata a peste 26 luni în instanțele administrative. Procedurile ar trebui accelerate semnificativ prin standardizarea jurisprudenței. 

Pe durata procesării cererilor de azil, solicitanții au acum dreptul la beneficii sociale după 18 luni. Acestea urmează să fie reduse în viitor, la fel și unele servicii oferite, precum mesele asigurate din fonduri guvernamentale. 

Totodată, solicitanții de azil nu vor mai primi bani, ci un „Socialcard”. Hanovra e primul oraș care a introdus, în decembrie 2023, acest sistem. În loc de bani, solicitanții de azil vor primi un astfel de card pentru a cumpăra diverse bunuri. 

Deținătorul cardului trebuie să se prezinte personal la biroul districtual în fiecare lună pentru a reîncărca cardul.

Guvernul și landurile vor să restricționeze opțiunile solicitanților de azil de a transfera bani în țările lor de origine. 

Muncitori calificați  

Din 18 noiembrie 2023, a intrat în vigoare o lege care are scopul de a facilita imigrarea lucrătorilor străini calificați. Cel mai important element: așa-numita carte de oportunitate bazată pe un sistem de puncte. Acesta garantează un permis de ședere de un an. În acest timp, deținătorii de carduri pot începe să caute un loc de muncă. Cerințe: cunoștințe de germană și engleză, experiență profesională și o legătură personală cu Germania.

Specialiștii cu înaltă calificată dintr-o țară din afara UE vor putea să-și aducă nu numai soțul/soția și copiii cu ei, ci și părinții și socrii. Totuși, condiția prealabilă pentru reîntregirea familiei este asigurarea mijloacelor de trai. Părinții și socrii nu pot aplica pentru ajutoare sociale.