Politiciana social-democrată a explicat că anumite puncte care au fost discutate în mod confidențial vor fi revizuite din punct de vedere juridic și apoi discutate în continuare, relatează Deutschlandfunk.

Ministra de Interne a landului Saxonia Inferioară, Daniela Behrens, tot de la SPD, a subliniat că speră că vor putea fi convenite măsuri ample împreună cu CDU și CSU, în timp ce reprezentantul celor două formațiuni de opoziție, Thorsten Frei, a exprimat un optimism prudent.

CDU și CSU doresc în continuare ca refugiații să fie întorși de la graniță.

Președintele CDU, Friedrich Merz, care nu a luat parte la discuții, a declarat la un miting electoral că dialogul va continua doar dacă această cerință a formațiunii sale este îndeplinită.

El a acuzat coaliția de guvernare că blochează lucrurile.

În același timp, reprezentanții sindicali au precizat deja înainte de întâlnire că anunțurile coaliției privind înăsprirea legilor privind azilul și armele nu au mers suficient de departe.

Directorul general al Asociației Germane a Orașelor și Municipiilor, André Berghegger, a sugerat ca și municipalitățile să fie participe la următoarea întâlnire. În cele din urmă, oamenii care vin în Germania vor fi acceptați și îngrijiți acolo, a declarat politicianul CDU pentru Deutschlandfunk. Cu toate acestea, orașele și comunitățile se află la limită și, în unele cazuri, deja au depășit-o. De aceea, Berghegger s-a pronunțat și în favoarea limitării imigrației.

Discuțiile au început după atacul de la Solingen, care a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor opt. Agresorul, un sirian în vârstă de 26 de ani, este suspectat de autoritățile germane că ar fi afiliat grupării jihadiste Statul Islamic.

Mai multe deportări în țările UE

Un grup de lucru format reprezentanți ai guvernului de la Berlin și ai landurilor ar trebui să caute modalități de a îmbunătăți așa-numita procedură Dublin - și anume reglementările pentru deportarea solicitanților de azil în alte state membre UE care sunt responsabile pentru înregistrarea migranților.

Acesta a fost cazul presupusului atacator de la Solingen, care ar fi trebuit să fie deportat în Bulgaria, țara prin care a intrat pe teritoriul comunitar. Scopul grupului de lucru este de a îmbunătăți coordonarea între guvernul federal și landuri atunci când sunt făcute deportări și de a reduce obstacolele birocratice. Lipsa de personal este una dintre problemele identificate.

Deportări în Afganistan și Siria

Guvernul federal dorește să permită deportarea celor care comit infracțiuni grave și celor suspectați de terorism în Afganistan și Siria. Cel mai recent, 28 de infractori au fost transportați din Germania în Afganistan cu medierea Qatarului.

CDU și CSU solicită și mai multe eforturi în acest sens, în timp ce activiștii pentru drepturile omului se tem că deportările ar putea fi extinse în viitor pentru a include persoane care nu sunt incluse în aceste categorii. Ei susțin că Germania ar deveni și complice al talibanilor din Afganistan, prin deportatea unor persoane care fug de regimul restrictiv impus de aceștia.

Susținerea terorismului - motiv de expulzare

În prezent există un așa-numit „motiv serios pentru deportare”. Astfel, atunci când străinii au fost condamnați la o pedeapsă cu închisoarea de cel puțin un an - dar numai pentru anumite infracțiuni - se aplică această regulă.

Conform planurilor guvernului, pe viitor vor fi incluse aici și toate actele comise cu „utilizarea unei arme sau a altor instrumente periculoase”. Aprobarea crimelor teroriste – de exemplu printr-o postare pe rețelele de socializare – va constitui în viitor un „motiv serios de deportare”.

Retragerea statutului de protecție

Refugiaților li se va revoca în viitor statutul de protecție dacă călătoresc în țara lor de origine. Excepția de la această regulă ar trebui să se aplice doar în cazul unor motive importante, cum ar fi înmormântarea unui membru al familiei.

Ucrainenilor nu li se va aplica această regulă. 

Reducerea beneficiilor

Persoanele care au primit protecție într-o altă țară europeană nu vor mai primi beneficii în Germania în viitor. Condiția prealabilă pentru aceasta este țara respectivă să fie gata să primească înapoi astfel de persoane. Guvernul federal promite că garantarea unui „tratament uman” celor afectați.

Pentru unii politicieni CDU, planul nu merg suficient de departe. Ei cer ca anularea beneficiilor să fie extinsă la persoanele care sunt tolerate în Germania. Ei ar trebui să primească doar bani pentru a-și putea finanța plecarea.

Din perspectiva activiștilor pentru drepturile omului, o reducere prea mare a beneficiilor ar fi neconstituțională.

Respingerea solicitanților de azil la frontieră

O cerere de bază a Uniunii este limitarea migrației ilegale către Germania prin controale la frontieră. În acest scop, guvernul federal ar trebui să extindă controalele la frontierele interne și să respingă constant migranții care vin în Germania dintr-un alt stat membru UE. Se vorbește și despre declararea unei „urgențe naționale” pentru a suspenda reglementările UE și regulile Schengen.

Cu toate acestea, există controverse în rândul avocaților cu privire la condițiile în care poate fi declarată o astfel de urgență.

Potrivit propriilor declarații, poliția federală nu dispune de suficient personal pentru controale la frontieră la nivel național.

La granițele cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția există deja controale - dar doar selectiv. Prin urmare, numărul intrărilor neautorizate în Germania a scăzut recent. În plus, contrabandiștii au fost arestați în mod repetat.

Limita superioară de admitere a solicitanților de azil

Politicienii CDU și CSU au ridicat în mod repetat clestiunea unei limite superioare pentru solicitanții de azil. Șeful CSU, Markus Söder, a cerut ca maximum 200.000 de oameni să poată fi admiși în Germania anual. Liderul CDU, Friedrich Merz, ar dori o limită de 100.000 de persoane. SPD și Verzii au criticat cererile ca fiind populiste și inaplicabile din punct de vedere legal.

Abolirea dreptului individual la azil

Politicienii din CDU/CSU și FDP au pus la îndoială recent dreptul fundamental la azil și au cerut reforme. De exemplu, șeful CSU Söder a explicat că Germania trebuie să decidă cine vine în țară - și nu fiecare persoană ar trebui să aibă dreptul să facă acest lucru.

Dreptul individual la azil este scris în Legea fundamentală. Pentru a o schimba, este necesară o majoritate de două treimi în Bundestag. SPD și Verzii au anunțat că nu vor fi de acord cu o schimbare.