În acest timp, Berlinul și Ljubljana pregătesc o propunere concretă pentru depășirea acestei probleme, mai precizează publicația elenă citată.

„Ca țară, vom continua să promovăm valorile europene. Dacă Bruxelles-ul este pregătit să găsim o soluție constructivă și să avansăm pe drumul nostru (european), suntem întotdeauna aici pentru a răspunde pozitiv. Altfel, pot concluziona că noi, ca țară, ca și Balcanii, nu suntem, din păcate, în centrul atenției acestei conduceri de la Bruxelles”, a declarat Hristijan Mickoski sâmbătă, 14 decembrie, înaintea vizitei pe care o va întreprinde marți la Bruxelles, unde va participa la summitul UE-Balcanii de Vest.

Hristijan Mickoski a acuzat în mod regulat Bulgaria că „șantajează” țara sa și a afirmat că nu va accepta condițiile „imperative” propuse de Sofia. La rândul său, conducerea bulgară subliniază că este vorba de condiții care nu sunt doar ale Sofiei, ci și ale UE și că Macedonia de Nord trebuie să își îndeplinească obligațiile pe care și le-a asumat dacă dorește să avanseze pe calea europeană.

Condiția de bază pe care Bulgaria și UE au pus-o pentru Macedonia de Nord este ca țara să-și modifice Constituția pentru a include în aceasta și minoritatea bulgară care trăiește în țară. Guvernul lui Hristijan Mickoski refuză să aducă un astfel de amendament la Constituția țării.

Ridicarea veto-ului din cauza diverențelor bilaterale

Între timp, ministrul Afacerilor Externe al Sloveniei, Tanja Fajon, a declarat că Germania și Slovenia au pregătit un document non paper care prevede că un stat membru UE nu va avea dreptul de veto față de parcursul de aderare al unei țări candidate vecine, din cauza unor divergențe bilaterale.

„Scopul acestei inițiative este accelerarea procesului de extindere. Ne propunem să minimizăm vetourile și blocajele din cauza problemelor bilaterale și să folosim o majoritate calificată pentru a lua decizii cu privire la procesul de extindere”, a declarat Fajon într-un interviu acordat agenției de presă din Muntenegru, MINA.

Ministrul de externe al Sloveniei a anunțat această inițiativă după ce Croația a împiedicat închiderea capitolului de politică externă, securitate și apărare pentru Muntenegru. Ea a cerut celor două țări să-și rezolve problemele bilaterale într-un spirit de bună vecinătate până la aderarea Muntenegrului la UE, aderare care, după cum a estimat Tanja Fajon, s-ar putea întâmpla în cursul mandatului (2024-2029) al actualei Comisii Europene. Muntenegru a început negocierile de aderare la UE în 2012.

Ministrul sloven de externe a mai spus că rămâne optimistă că Balcanii de Vest, cu sprijinul UE, vor deveni parte integrantă a familiei europene până la sfârșitul acestui deceniu.

Sursa: Rador Radio România