Giorgia Meloni nu este o fană a conferințelor de presă. Ține practic una pe an, dar este extrem de lungă: vinerea aceasta, trei ore, cu peste patruzeci de întrebări. „Sperăm să vă revedem curând”, i-au spus unii jurnaliști. „Asta ați spus și anul trecut”, le-a răspuns ea. Astfel, având în vedere caracterul excepțional al evenimentului, tradiționala întâlnire de sfârșit de an - acum eveniment de Anul Nou - dintre președinta Consiliului și presa italiană depășește cu mult o formalitate obișnuită și devine o ocazie de a stabili cursul, mai ales pe plan intern.

Evaluarea este clară: Meloni vrea să-și termine mandatul până în 2027 și să depășească durata record a guvernului său, concentrându-se în principal pe securitate și creștere economică - două puncte slabe ale mandatului său, care până acum a fost marcat de o stabilitate incontestabilă, dar și de o lipsă de reforme, lucru subliniat chiar și de către cotidianul „Financial Times” în ultimele zile. Comparațiile cu Spania, „care crește mult mai repede decât noi”, apar frecvent, dar prim-ministrul le evită, subliniind finanțele publice solide și promițând un plan de locuințe.

Inevitabil, cel puțin o oră din conferința de presă a fost dedicată politicii externe. Iar în ceea ce privește crizele internaționale, tonul a devenit mai puțin încrezător. La urma urmei, a fi partenerul privilegiat al lui Donald Trump în Europa nu este întotdeauna o poziție confortabilă în zilele noastre. Astfel, premierul italian a încercat să minimizeze problema: „Nu cred în posibilitatea ca Statele Unite să întreprindă acțiuni militare în Groenlanda, lucru pe care nu l-aș susține” și care „nu ar fi în beneficiul nimănui”.

Mai târziu, Meloni a ținut să clarifice: „Sunt multe lucruri asupra cărora nu sunt de acord cu Trump; de exemplu, cred că dreptul internațional trebuie respectat cu fermitate. Când nu sunt de acord, îi spun; nu am nicio problemă cu asta”. Iar când întrebările au devenit mai insistente, ea a răspuns: „Ce înseamnă că trebuie să ne distanțăm de America? Poate să părăsim NATO? Să retragem bazele militare americane? Să atacăm McDonald's? Hai să vorbim despre geopolitică”.

În ceea ce privește Venezuela, ea a fost mai precaută. Nu a repetat argumentul conform căruia Statele Unite au acționat „în mod legitim și în scopuri defensive”, așa cum se afirma într-un comunicat emis la scurt timp după capturarea lui Nicolás Maduro, și s-a declarat pur și simplu „încrezătoare”, prevăzând „o nouă etapă de relații constructive între Roma și Caracas” cu noua administrație condusă de Delcy Rodríguez, așa cum pare să sugereze eliberarea a doi prizonieri italieni din închisorile venezuelene.

În ceea ce privește Ucraina, Giorgia Meloni și-a reiterat opoziția față de trimiterea de trupe: „Nu pun la îndoială țările care doresc să facă acest lucru, dar nu consider că este necesar pentru Italia, deoarece principalul instrument identificat astăzi pentru construirea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina este un sistem inspirat de Articolul 5 al NATO”. Pentru prima dată, Meloni a fost de acord cu președintele francez Emmanuel Macron: „A venit momentul ca Europa să discute cu Rusia; dacă vom continua să discutăm doar cu unul dintre cei doi actori, contribuția devine limitată”.

Apoi, ea a continuat: „Întrebarea este cine ar trebui să facă asta. Pentru că, dacă am face greșeala de a decide, pe de o parte, să restabilim comunicarea cu Rusia și, pe de altă parte, să o facem într-un mod disjunct, i-am face (lui Vladimir) Putin un serviciu, ceea ce este ultimul lucru pe care mi-l doresc”. Cum să ieșim din acest impas? Prim-ministrul și-a reiterat propunerea de a numi „un trimis special care să vorbească în numele tuturor, după ce va fi sintetizat pozițiile noastre”. În orice caz, ideea readmiterii Rusiei în actualul G7 este „absolut prematură”.

După trei ore, conferința de presă s-a încheiat. „Ne vedem anul viitor”, au spus jurnaliștii la plecare.

Sursa: Rador Radio România