Așa-numita propunere franceză sau cadrul european de negocieri, în partea sa privind condiția de trecere a bulgarilor în Constituția Macedoniei de Nord, Tratatul cu Grecia de la Presta, problemele de politică internă legate de ideologii, naționalism și relații interetnice, au fost printre principalele teme la cea de-a treia și ultimă dezbatere din cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Republica Macedonia de Nord, conform Dnevnik.

Dezbaterea a fost transmisă pe Kanal 5.  

Cei doi candidați pentru funcția de președinte, Gordana Siljanovska, propusă de VMRO-DPMMNE și Sveto Pendarovski, din partea VMRO-DPMNE, și-au reiterat pozițiile cu privire la cadrul de negocieri. În opinia lui Pendarovski, acesta este optim posibil și a fost obținut după ce condițiile anterioare ale Bulgariei legate de istorie, pe care el le-a numit "revizionism istoric nemaîntâlnit", dar și de limbă, despre care a spus că a fost chemat la o discuție pentru a fi convins să accepte formularea "limbi oficiale, conform constituțiilor celor două țări", nu au fost acceptate de Macedonia de Nord.  

 "(VMRO-DPMNE) susține că nu ar schimba cadrul european de negocieri, acesta ar rămâne așa cum este în prezent. În schimb, însă, ar cere ca Bulgaria să ducă la îndeplinire deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

"Când îi arătați doamnei că nu se poate ca din anul 1957, de când a fost înființată Uniunea Europeană, și până în ziua de astăzi, o țară care nu este membră să pună condiții unui stat-membru UE, ceea ce reprezintă alfabetul în toate organizațiile internaționale și că prioritară este solidaritatea între statele membre, nu față de cele care nu sunt membre ale UE, această doamnă dă pur și simplu dă ochii peste cap și nu răspunde nimic", a declarat Pendarovski, la sfârșitul dezbaterii, la mitingul SDSM, și a întrebat-o pe Siljanovska dacă se bucură de sprijin din partea UE pentru ideile sale de a se schimba condiția de trecere a bulgarilor în Constituția țării.  

Gordana Siljanovska a reiterat opinia sa că, după ce se va forma noul Parlament European, se va căuta "o interpretare mai diferită a cadrului de negocieri".

Ea a declarat din nou că "Bulgaria nu duce la îndeplinire deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg cu privire la înregistrarea asociațiilor macedonenilor în Bugaria" și "Curtea trebuie să fie dizolvată, dacă sentințele sale nu sunt duse la îndeplinire".    

"Când îi întrebați ce vom face cu apartenența noastră la NATO, pe care ei (VMRO-DPMNE) au inclus-o singuri în programul lor ca fiind cea mai mare valoare și cu cea mai mare contribuție la securitatea Macedoniei de Nord, ei spun că vor respecta Tratatul de la Prespa, dar nu vor spune niciodată „de Nord”. Dacă un preșcolar ar spune asta, poate ați râde, dar când o spune un adult, un profesor universitar, un candidat la cea mai înaltă funcție politică, nu poate decât să-ți pară rău de doamna", a spus Pendarovski la mitingul de închidere al SDSM, la scurt timp după dezbatere. 

În studioul de la Kanal 5, Gordana Siljanovska a subliniat încă o dată că referendumul care a avut loc în Macedonia de Nord pentru schimbarea numelui a eșuat, că are dreptul la opinie personală, că nu va "da jos plăcuțele de pe instituții", dar cu siguranță nu va folosi numele constituțional al țării Macedonia de Nord. 

"Nu voi folosi "de Nord", vom vedea consecințele”, a spus Siljanovska ca răspuns la remarca lui Pendarovski că aceasta ar încălca tratatul de la Prespa, datorită căruia țara a devenit membră a NATO. 

Retorica politică a țării în ultimele zile ale campaniei și comentariile că ar putea duce la o criză interetnică au fost, de asemenea, subiect de dezbatere. 

"Nu mă aștept la o criză interetnică, indiferent cine va fi la putere (după alegeri), dar este incontestabil că principala entitate politică de opoziție VMRO-DPMNE, care o susține pe doamnă, se prezintă cu o puternică retorică naționalistă, și este adevărat că există provocări naționaliste din partea cealaltă (blocul politic albanez), pe care nu am dori să le vedem după treizeci de ani ca stat independent”, a spus Pendarovski.

Siljanovska a răspuns că nici ea, nici președintele VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski, nu este naționalist și nici nu au făcut declarații naționaliste.  

SURSA:RADOR RADIO ROMÂNIA