În timp ce eforturile de pace continuă pentru a pune capăt conflictului din Ucraina în luna mai a acestui an, Moscova își avansează pionii față de NATO. Conform unor imagini recente din satelit, Rusia și-a sporit prezența în ultimele luni la granița cu Finlanda, țară care a aderat la Alianța Atlantică în 2023, în urma invadării Ucrainei.

Aceste imagini arată rânduri de corturi noi, hangare noi capabile să depoziteze vehicule militare și chiar renovări ale adăposturilor pentru avioane de vânătoare.

La Kamenka, la doar 60 de kilometri de granița cu Finlanda, peste 130 de corturi militare au fost ridicate din februarie 2025. Zona, care era nedezvoltată în 2022, pare acum capabilă să găzduiască până la 2.000 de soldați.

Un alt exemplu semnificativ este faptul că la Petrozavodsk au fost construite trei hale mari de depozitare, fiecare putând găzdui aproximativ cincizeci de vehicule blindate. O a patra instalație este în construcție din aprilie.

Activitate militară sporită

La nord de Cercul Arctic, Severomorsk-2, o bază pentru elicoptere, este și ea în curs de renovare. Închisă în 1998, această bază a fost reactivată în 2022.

„Inițial, un regiment de drone era staționat acolo, dar nu era folosit pentru lansarea de elicoptere. De atunci, rușii au refăcut instalația, inclusiv curățind zonele năpădite de vegetație. Acest lucru pare să arate că doresc să-și intensifice activitățile în regiune”, explică istoricul militar finlandez Emil Kastehelmi, care a lucrat la imaginile din satelit ca parte a unei echipe de analiști numită „Black Bird Group” („Grupul Pasărea Neagră”).

„În prezent, asistăm la o extindere a infrastructurii militare, la schimbări organizaționale și, cel mai probabil, la pregătirea de noi soldați. Dar aceste schimbări nu sunt încă radicale”, adaugă analistul finlandez.

Rupând cu neutralitatea sa tradițională, Helsinki s-a alăturat Alianței în aprilie 2023, provocând furia Moscovei, care la acea vreme promisese „contramăsuri” fără a oferi detalii suplimentare.

„Extinderea NATO este un atac la adresa securității și intereselor noastre naționale”, a avertizat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov. „Vom monitoriza îndeaproape ce se întâmplă în Finlanda, (...) felul în care acest lucru ne amenință”.

Câteva luni mai târziu, represaliile rusești au luat forma unei tentative de a orchestra o criză a migrației la graniță. Operațiunea a fost un eșec, dar a determinat Helsinki să-și închidă granița terestră cu Rusia în decembrie 2023 și să accepte cereri de azil doar la punctele de trecere a frontierei deschise traficului aerian și maritim, adică porturi și aeroporturi.

Rivalități în Arctica

Deși situația nu seamănă deloc cu acumularea de trupe care a precedat lansarea "operațiunii speciale” din Ucraina în februarie 2022, aceste mișcări ar putea fi primii pași într-o activitate militară sporită în următorii ani, potrivit serviciilor de informații finlandeze.

Pentru Moscova, zona este strategică deoarece granița cu Finlanda, lungă de peste 1.300 km, este cea mai lungă linie de contact dintre NATO și Rusia. De asemenea, este crucială pentru apărarea regiunii Sankt Petersburg.

„Pe termen lung, rușii vor avea nevoie de o apărare puternică la această graniță. Dacă NATO și Rusia intră în război în țările baltice, finlandezii nu vor sta cu brațele încrucișate. Probabil vor contraataca și vor lua peninsula Murmansk, unde sunt staționate forțele nucleare rusești și Flota Nordului. Finlandezii pot provoca multe pagube prin tăierea liniilor de aprovizionare dintre Sankt Petersburg și Murmansk”, explică Ed Arnold, cercetător la RUSI, un important think tank britanic pe probleme de securitate.

„Pentru moment, este dificil de știut dacă această zonă va deveni un punct fierbinte. Războiul din Ucraina este încă în desfășurare și pare extrem de dificil să se obțină un armistițiu. Dar pe baza a ceea ce știm astăzi, investițiile în armata rusă vor fi semnificative”, spune Emil Kastehelmi.

Această consolidare a prezenței militare ruse face parte și din contextul mai larg al creșterii rivalităților geopolitice din Arctica. Recent, trupele americane și finlandeze au desfășurat un exercițiu de antrenament de mare anvergură în această regiune, simulând un conflict cu Rusia. În noiembrie, mii de soldați NATO au participat la un exercițiu de artilerie la scară mare în arctica finlandeză.

Finlanda pe picior de război

Pentru Helsinki, care a luptat împotriva Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Rusia este la fel de mult dușmanul de ieri, cât și cel de mâine. Confruntat cu ambițiile imperialiste ale lui Vladimir Putin, Helsinki și-a intensificat eforturile în ultimii ani pentru modernizarea armatei sale.

Țara dorește să-și crească cheltuielile pentru apărare, având ca obiectiv atingerea a 3% din PIB până în 2029. De asemenea, are în vedere creșterea vârstei rezerviștilor la 65 de ani, cu un obiectiv de un milion de persoane eligibile pentru mobilizare până în 2031, adică aproape unul din cinci finlandezi. La începutul lunii aprilie, prim-ministrul Petteri Orpo a anunțat, de asemenea, că Helsinki se va retrage din Tratatul de la Ottawa care interzice minele antipersonal, tratat al cărui semnatar era din 2012.

„Finlanda consideră că trebuie să fie pregătită să lupte singură, dacă este necesar, iar dispozitivul său militar este conceput în acest scop. În cazul unei declarații de război, poate mobiliza 284.000 de soldați de la început. Este mai mult decât Regatul Unit sau Franța. Nu sunt doar bine echipați, ci au și masa necesară”, subliniază Ed Arnold, amintind că Finlanda are cea mai puternică artilerie din Uniunea Europeană, precum și „stocuri uriașe de arme și muniții”.

„Finlanda este probabil una dintre țările Alianței cu cea mai bună apărare. Ar fi o prostie din partea rușilor să înceapă o operațiune militară împotriva NATO atacând mai întâi Finlanda”, continuă expertul.

Țara deține un număr mare de piese de artilerie autopropulsate, inclusiv câteva zeci de obuziere sud-coreene K9 Thunder și M270 Multiple Launch Rocket Systems (MLRS), similare Himar care le-au cauzat rușilor atât de multe suferințe în Ucraina.

În 2025, se așteaptă ca Helsinki să poată pune în serviciu primele sale avioane americane F-35, una dintre cele mai scumpe și sofisticate aeronave din lume. În 2021, guvernul finlandez a comandat 64 de aeronave în valoare de 8,4 miliarde de euro de la Lockheed Martin pentru a-și reînnoi flota de F/A-18.

Deși o redistribuire masivă a forțelor armate rusești în nord după un armistițiu în Ucraina pare un scenariu credibil, sarcina pare extrem de complexă pentru armata rusă confruntată cu remilitarizarea flancului estic al NATO.

„Rușii vor trebui să desfășoare resurse în apropierea țărilor baltice, de-a lungul întregii frontiere cu Finlanda, dar și la granița cu Ucraina, oriunde s-ar afla aceasta. În cele din urmă, vor avea nevoie de mai multe forțe, care vor fi mai dispersate”, prezice Ed Arnold. „Putem vedea clar aici că, din punct de vedere strategic, rușii nu au fost foarte inteligenți cu războiul lor în Ucraina”.

Sursa: Rador Radio România