Un discurs agresiv față de europeni după-amiaza, urmat de o destindere bruscă seara. Donald Trump a profitat de participarea sa la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția), miercuri, 21 ianuarie, pentru a iniția o spectaculoasă schimbare de poziție în privința Groenlandei, care - dacă se confirmă - ar putea calma criza declanșată în cadrul Alianței Atlantice de proiectul său de anexare a teritoriului autonom danez, scrie „Le Monde” (Franța).

De la lovitura de forță din Venezuela și răpirea lui Nicolas Maduro, petrecute în urmă cu aproape trei săptămâni, președintele american își reafirmă insistent intenția de a prelua controlul asupra insulei arctice, prin bunăvoință sau prin forță, riscând să afecteze grav relația transatlantică. El și-a însoțit ofensiva de amenințarea majorării, începând cu 1 februarie, a taxelor vamale asupra importurilor americane din opt state europene - printre care Franța, Germania și Regatul Unit - care trimiseseră la fața locului câteva zeci de soldați pentru o misiune exploratorie și, mai ales, pentru a-și manifesta solidaritatea cu Danemarca.

În fața valului de critici provocat de un proiect cu evidente accente imperialiste, atât în Europa, cât și în Statele Unite, Donald Trump s-a arătat mult mai conciliant după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Olandezul are talentul de a-și menține relațiile excelente cu președintele MAGA („Make America Great Again”), până la punctul de a-l fi numit „daddy” la ultimul summit NATO din iunie 2025; în ultimele zile, el și-a concentrat eforturile pentru a găsi o „cale diplomatică” onorabilă care să îi permită lui Donald Trump să reducă presiunea.

„Dacă va reuși, această soluție va fi foarte avantajoasă pentru Statele Unite și pentru toate țările membre NATO”, a declarat președintele american. „Pe baza acestui acord, nu voi impune taxele vamale care trebuiau să intre în vigoare la 1 februarie”, a anunțat el.

În realitate, schimbarea de ton începuse deja după-amiaza, în fața liderilor politici și a mediilor de afaceri reuniți la Davos. Donald Trump a renunțat public la ideea trimiterii de trupe pentru a-și forța aliatul danez. „Oamenii credeau că voi folosi forța. Nu am nevoie să folosesc forța. Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța”, a declarat el, menținând însă presiunea asupra unui teritoriu pe care l-a confundat în mod repetat cu Islanda. În opinia sa, doar Statele Unite sunt suficient de puternice pentru a proteja insula de amenințările - pe care Casa Albă le exagerează - reprezentate de Rusia și China.

„Vrem o bucată de gheață ca să protejăm lumea, iar ei refuză să ne-o dea”, a spus el despre liderii danezi și groenlandezi. „Așadar, au de ales”, a continuat: „Pot spune «da», iar noi le vom fi foarte recunoscători. Sau pot spune «nu», iar noi ne vom aminti de asta”, a adăugat el, făcând legătura, într-o formă de șantaj, cu viitorul NATO și chiar cu cel al Ucrainei.

Transfer de suveranitate

„Mă așteptam la mai rău; Trump pare să dea înapoi în privința Groenlandei, deoarece exclude recurgerea la forță militară, dar această manieră de a condiționa soarta NATO și a Ucrainei de problema arctică rămâne îngrijorătoare”, a comentat, sub protecția anonimatului, un șef de stat est-european, după discursul președintelui american, aplaudat fără prea mult entuziasm. Republicanul nu a ratat ocazia de a insista asupra „declinului european” și de a-i ironiza pe Emmanuel Macron și pe președinta Confederației Elvețiene, Karin Keller-Sutter, în timp ce își lăuda bilanțul, la un an de la revenirea la Casa Albă.

Ulterior, Donald Trump s-a întâlnit în culise cu Mark Rutte. Extrem de discret, secretarul general al NATO a evitat să se pronunțe public asupra crizei, limitându-se la apeluri pentru o securizare mai bună a zonei arctice – fără a ține partea nici Statelor Unite, nici Danemarcei, deși aceasta este direct vizată de ambițiile lui Trump. În realitate, Rutte încerca să apropie pozițiile americană și daneză și să îl convingă pe Donald Trump atât de efectele devastatoare ale unei eventuale operațiuni militare împotriva unui aliat NATO, cât și de capacitatea Alianței de a securiza regiunea nordică.

Duminică, 18 ianuarie, Mark Rutte a discutat telefonic cu președintele american, iar a doua zi a propus, la sediul NATO, o soluție creativă miniștrilor de externe danez și groenlandez, inspirată în mare măsură de modelul britanic: transferul suveranității bazei Pituffik, din nordul Groenlandei, în totalitate către Statele Unite, după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Akrotiri și Dhekelia au fost păstrate de coroana britanică după independența Ciprului, proclamată în 1960, iar Londra își poate desfășura activitățile acolo fără interferențe din partea guvernului cipriot. La Pituffik, acordul de securitate din 1951, revizuit în 2004, le oferă deja Statelor Unite puteri foarte mari, dar nu și „suveranitatea” dorită de Donald Trump. „Acest aspect a contat”, consideră un diplomat european implicat în negocieri.

Potrivit New York Times, Danemarca ar putea, în plus, să cedeze parcele de teritoriu Statelor Unite pentru a permite instalarea de noi baze militare sub suveranitate americană. Subiectul a fost discutat miercuri la sediul NATO. Aceste eventuale transferuri de suveranitate - extrem de sensibile - trebuie încă clarificate și acceptate de danezi și groenlandezi.

Fostul premier olandez a propus un cadru mai amplu, incluzând angajamente „pentru a garanta că Rusia și China nu se vor putea implanta niciodată, economic sau militar, pe insulă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO. De asemenea, sunt în curs discuții „despre modul în care poate fi asigurată securitatea Arcticii prin eforturile colective ale Aliaților, în special ale celor șapte state arctice”, se arată în anturajul lui Mark Rutte.

Schimbarea de ton, salutată

Danemarca - dar și Regatul Unit - propusese încă de la începutul crizei lansarea unei misiuni de supraveghere întărite în regiune. Marți, Franța a propus în cadrul Consiliului Atlanticului de Nord organizarea unui exercițiu militar în Groenlanda sub egida NATO, însă aliații preferă deocamdată o misiune extinsă de apărare a întregului Nord, pe modelul „Baltic Sentry”, conceput pentru protejarea infrastructurilor critice din regiunea baltică.

De la Copenhaga, ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a salutat miercuri seara schimbarea bruscă de ton a lui Donald Trump. El a calificat drept „foarte pozitivă” anunțata „punere în așteptare” a taxelor vamale, o modalitate de a evita tensionarea suplimentară a relațiilor cu aliații europeni. Aceștia nu au anulat însă Consiliul European extraordinar convocat pentru joi, 22 ianuarie, la Bruxelles, menit să coordoneze un răspuns în fața Administrației Trump.

Rasmussen speră mai ales într-o relansare reală a dialogului cu Washingtonul, după escaladarea din ultimele săptămâni: Donald Trump i-a însărcinat pe vicepreședintele J. D. Vance și pe secretarul de stat Marco Rubio să „rezolve această chestiune”. „Asta înseamnă că putem reveni la o cale în care lucrurile nu se mai desfășoară pe Truth Social prin declarații agresive, ci printr-o discuție serioasă despre modul în care Regatul Danemarcei poate contribui, alături de americani și NATO, la securitatea zonei Arcticii”, a spus Rasmussen.

„Este clar, din ceea ce a spus astăzi președintele [american], că el consideră legitim ca Statele Unite să dețină Groenlanda. Asta nu se va întâmpla, pentru că este o linie roșie”, a avertizat el. „Nu spun că problema este rezolvată.” În opinia sa, Donald Trump a formulat în ultimele săptămâni „cerințe extravagante, la care nu putem răspunde”.

Deputata groenlandeză Aaja Chemnitz, reprezentanta teritoriului autonom în Parlamentul de la Copenhaga, și-a exprimat la rândul ei stupefacția: „NATO nu are în niciun caz puterea de a negocia ceva fără a ne consulta pe noi, groenlandezii. Nimic despre noi, fără noi”.

Sursa: Rador Radio România