Guvernul Orbán nu va vota proiectul de rezoluție a ONU privind genocidul de la Srebrenica
Potrivit ministrului Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, actorii politici internaționali ar trebui să înceteze cu "instigarea la tensiune" în Bosnia-Herțegovina, să înceteze cu amenințarea cu sancțiuni și cu imixtiunea violentă.
"Trebuie încetat cu instigarea la tensiune absolut inutilă în Bosnia-Herțegovina, deoarece în multe cazuri tocmai acțiunile comunității internaționale, inclusiv ale Uniunii Europene, duc la pericolul unor noi crize, a afirmat ministrul ungar de extern, miercuri, la Budapesta, potrivit unui comunicat dat publicității de ministerul de resort, relatează publicația Nepszava.
Potrivit Agenției de Presă MTI, șeful diplomației ungare a declarat la o conferință de presă susținută alături de liderul sârb bosniac, Milorad Dodik, pacea și stabilitatea Balcanilor de Vest este o chestiune cheie din punctul de vedere al păcii și stabilității continentului, de aceea Ungaria, ca vecin direct al regiunii, va face tot ce îi stă în putere în acest sens în timpul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, care va începe în luna iulie.
Potrivit lui Péter Szijjártó, la fel ca și Europa Centrală, Balcanii de Vest au o istorie complicată și adesea un prezent complicat, datorită acestei istorii, iar timpul a demonstrat că cel mai bun instrument pentru reducerea tensiunilor și crearea unei viziuni promițătoare de viitor este accelerarea integrării europene.
"Din păcate, constatăm că o serie de decizii europene mai degrabă cresc din când în când tensiunea în Balcanii de Vest, iar rezultatele fragile obținute cu atâta dificultate sunt distruse practic imediat. În multe cazuri, tocmai măsurile europene sunt cele care duc la pericolul izbucnirii unor noi crize", a spus ministrul ungar.
În acest sens, Péter Szijjártó a subliniat că, în opinia sa, Bosnia-Herțegovina a înregistrat progrese pe calea integrării europene, iar în luna martie a fost decisă începerea negocierilor de aderare, procesul de reformă era în desfășurare, respectiv a existat o năzuință comună, puternică din partea tuturor entităților pentru aderarea cât mai curând posibil.
"Această armonie și acestă înțelegere nemaivăzută de mult, dar mult dorită, a fost distrusă complet inutil de imixtiunea violentă și unilaterală a reprezentantului principal al comunității internaționale în afacerile interne ale Bosniei-Herțegovina prin modificarea arbitrară, violentă și unilaterală a legii electorale", a spus Péter Szijjártó.
"Și la fel, această cooperare fragilă este spulberată de efortul de a adopta o rezoluție în ONU cu privire la tragedia de la Srebrenica care ar demoniza întreaga națiune sârbă". Szijjártó a menționat, totodată, că Ungaria NU va vota această rezoluție. Ambele sunt pentru o provocare a tensiunii absolut inutile. Și le cerem celor care comit sau au comis asta să pună capăt", a adăugat oficialul ungar.
Masacrul de la Srebrenica - pe care Péter Szijjártó l-a numit cu generozitate doar "tragedia de la Srebrenica" - a fost unul dintre cele mai brutale și inumane evenimente ale războiului din Iugoslavia care a dus la dezintegrarea țării, în iulie 1995.
Între 6 iulie și 25 iulie 1995, sârbii au executat în jurul Srebreniței aproximativ 8.700 de bosniaci, majoritatea bărbați și băieți tineri, cu o cruzime bestială. Genocidul, declarat drept crimă de război și de Tribunalul Internațional de la Haga, a fost săvârșit de Armata Republicii Sârbe (Vojska Republike Srpske, VRS) sub conducerea lui Ratko Mladić.
Pe lângă VRS, la masacru a luat parte și unitatea militară sârbă cunoscută sub numele de "Scorpionii". Președintele sârb bosniac de atunci, Radovan Karadžić, a fost prins după 13 ani, iar instanța internațională l-a condamnat la închisoare pe viață pentru genocid.
După toate acestea, Péter Szijjártó a explicat că actorii politici internaționali ar trebui să înceteze cu "provocarea tensiunii" în Bosnia-Herțegovina, cu amenințarea cu sancțiuni și cu amestecul violent în treburile interne.
"Suveranitatea Bosniei-Herțegovina trebuie restituită, iar procesul rapid de aderare la UE nu trebuie împiedicat. (...) Pe parcursul mandatului de șase luni de președinție, Ungaria va face tot posibilul pentru a realiza acest lucru, astfel scopul nostru este ca prima conferință interguvernamentală dintre Uniunea Europeană și Bosnia-Herțegovina să aibă loc încă în timpul președinției ungare a UE", a declarat oficialul ungar.
"Rămânem angajați la cea mai eficientă, mai bună și la cel mai înalt nivel de cooperare între Republica Srpska din Bosnia-Herțegovina și Ungaria”, a conchis ministrul ungar care reprezintă interesele sârbe.
Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA
de Jay 21 Mai 2024 12:50
de Euractiv 21 Mai 2024 12:59
de Jay > Euractiv 21 Mai 2024 13:35
de Euractiv > Jay 21 Mai 2024 14:00
de Jay > Euractiv 21 Mai 2024 14:31
de Euractiv > Jay 21 Mai 2024 14:39