Mramor este cea mai mare mina subterană din țară. Exploatarea se face manual și prin explozie, explică pentru AFP Senad Sejdic, miner în vârstă de 52 de ani și reprezentant sindical. El speră că în curând va fi instalată o mașină de tăiat pentru a facilita obținerea lignitului de „calitate excepțională" găsit acolo.

„Ne-ar permite să creștem exploatarea anuală de la 140.000 la aproape 400.000 de tone și să lucrăm în condiții de siguranță mai bune", adaugă acest bărbat al cărui tată a fost ucis în această mină în 1990, în timpul unei prăbușiri care a făcut 180 de morți, unul dintre cele mai grave accidente miniere din lume.

Cărbunele este cel mai mare poluator din Bosnia, fie că este ars în centrale electrice - 94% din producția anuală de aproximativ 13 milioane de tone - sau în case.

„Aproximativ 3.300 de oameni mor prematur în fiecare an în Bosnia din cauza expunerii la poluarea aerului", aproape 10% dintre decese, potrivit unui raport din 2019 al Băncii Mondiale.

Saraievo, unde mii de case sunt încălzite cu cărbune, este unul dintre cele mai poluate orașe din lume.

Datorită subsolului său bogat în cărbune, ale cărui rezerve exploatabile sunt estimate la 2,6 miliarde de tone, Bosnia este singurul exportator net de energie electrică din Balcanii de Vest. Aproape 30% din producția sa anuală de aproximativ 15.000 GWh este exportată, în special în țările din regiune. În 2023, aceste exporturi au adus 430 de milioane de euro.

Dar, ca și alte țări din regiune, Bosnia s-a angajat să-și decarboneze complet sectorul energetic până în 2050.

În mixul energetic, participarea centralelor termice variază între 55% și 70%, în funcție de an. Restul provine în principal din hidrocentrale și, recent, în jur de 4% provin din instalații eoliene și fotovoltaice.

„Pentru a înlocui instalațiile de 2.300 MW din termocentrale, am avea nevoie de 5.000 MW în turbine eoliene sau mai mult de 10.000 MW în solar", adică miliarde de euro, explică Edhem Bicakcic, expert în energie și investitor în surse regenerabile.

„Sperăm foarte mult să avem acces la fonduri europene pentru a realiza această tranziție", spune el.

Planul „Elektroprivreda BiH”, unul dintre cei trei furnizori publici de energie electrică, este să elimine în 2027 două din cele șase blocuri de producție din două centrale pe care le administrează, la Tuzla și Kakanj (centru), pe lângă un bloc deja oprit la sfârșitul anului 2023, explică directorul executiv responsabil de producție, Fahrudin Tanovic.

Pentru a continua utilizarea celorlalte patru blocuri din 2028, compania intenționează să investească peste 170 de milioane de euro pentru a instala sisteme de desulfurare și denitrificare.

„Dar pe termen scurt, până în 2027, trebuie să accelerăm producția de cărbune pentru a asigura cantități suficiente de energie electrică înainte de a achiziționa locuri mai mari de energie regenerabilă", spune domnul Tanovic.

„Plănuim să investim în jur de un miliard de mărci (511 milioane de euro) în surse regenerabile până în 2028", pentru a construi capacități de aproximativ 450 MW, precizează Harun Gadzo, un alt director al companiei, responsabil de investiții.

Pentru Denis Zisko de la asociația de mediu „Aarhus centar", Bosnia „nu are curajul politic” să spună că „minele nu au perspectivă”.

„Tranziția energetică nu este o problemă, este o oportunitate de dezvoltare", a spus el, acuzând guvernul că „dorește să păstreze monopolul producției de energie electrică”.

El crede că introducerea unei taxe pe carbon a Uniunii Europene, care va afecta țările din regiune din 2026, va fi fatală pentru sectorul cărbunelui care, potrivit lui, nu va supraviețui dincolo de 2035.

O moarte asigurată care are un cost social: închiderea în martie a ultimului zăcământ al complexului minier Zenica (centru), la 144 de ani de la deschidere, a lăsat fără sute de mineri fără niciun ban.

Mina a angajat 600 de oameni, cărora le datorează 140 de milioane de mărci (71,5 milioane de euro) pentru contribuțiile la pensii și impozitele neachitate de ani de zile. S-a negociat un împrumut cu Banca Mondială pentru rambursarea acestei datorii, dar situația este aceeași în alte câteva mine. În total, datoria sectorului ar depăși 500 de milioane de euro.

„Lucrez în mină de douăzeci de ani, dar contribuțiile mele au fost plătite doar pentru patru ani”, explică un miner de 47 de ani care nu vrea să-și dea numele. La picioarele lui, pământul este presărat de fier vechi ruginit și vagonete galbene care nu mai servesc la nimic.

Sursa: Rador Radio România