Într-o poziție proastă în sondaje, cancelarul german, Olaf Scholz, și-a multiplicat atacurile împotriva politicilor migraționale și economice ale rivalului său conservator Friedrich Merz, favorit la alegerile legislative, în timpul primului duel televizat de duminică, 9 februarie.

Olaf Scholz l-a acuzat pe liderul opoziției că și-a „trădat cuvântul” prezentând parlamentului texte susținute de extrema dreaptă. El a spus că mișcarea lui Friedrich Merz a „încălcat un tabu” în politica germană și că, în consecință, el „și-a pierdut încrederea” în angajamentele adversarului său.

Acum, după ce conservatorii au adoptat o moțiune privind politica privind migrația la sfârșitul lunii ianuarie cu sprijinul partidului de extremă dreapta AfD, „nimeni nu poate spune ce va aduce viitorul când lucrurile vor deveni din nou dificile”, i-a spus Olaf Scholz adversarului său.

Friedrich Merz a respins din nou orice idee de alianță cu AfD, care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile legislative din 23 februarie, în spatele conservatorilor și înaintea Partidului Social Democrat (SPD) al cancelarului.

O astfel de colaborare „nu va avea loc”, a insistat Friedrich Merz, pentru că „nu există un teren comun” posibil între partidul său și AfD de care este „despărțit” pe probleme fundamentale precum „Europa, NATO, euro, Rusia, America".

Tabăra conservatoare CDU/CSU a provocat o undă de șoc politic sprijinindu-se pe AfD pentru a promova o moțiune neobligatorie în Bundestag pe 29 ianuarie, pentru a bloca toți străinii fără acte la graniță, inclusiv solicitanții de azil. Două zile mai târziu, el nu a reușit să adopte un proiect de lege privind imigrația cu voturile partidului de extremă dreapta.

Politica de migrație

Atacul asupra imigrației ilegale a venit după o serie de atacuri sângeroase ale străinilor care au produs o puternică emoție publică.

Dar începuturile unei apropieri între dreapta și extrema dreaptă, fără precedent la nivel național, au scos în stradă sute de mii de germani care i se opun, ca sâmbătă la München sau la Berlin în urmă cu o săptămână.

Politica privind migrația a jucat un rol major în duelul televizat dintre cei doi rivali.

„Rolurile s-au  inversat”, a comentat săptămânalul „Der Spiegel”: cancelarul, a cărui comunicare este adesea considerată prea plictisitoare, a acționat „cu o agresivitate care se vede rar la el”, în timp ce Friedrich Merz, descris în mod regulat ca un orator impulsiv și chiar abrupt, „a jucat rolul omului de stat”.

„Cum poate fi cineva atât de prost?” Olaf Scholz s-a înfuriat pe unele dintre propunerile adversarului său cu privire la problemele de azil, despre care a spus că riscă să provoace „o criză europeană”, susținând închiderea granițelor germane.

El a enumerat măsurile luate de la sfârșitul anului 2021 de guvernul său de coaliție pentru a controla imigrația ilegală, dar Friedrich Merz l-a acuzat că „trăiește într-o altă lume”, un „basm".

Friedrich Merz, al cărui partid este creditat cu 30% în sondaje, pariază pe faptul că propunerile sale radicale privind imigrația vor atrage numărul tot mai mare de alegători tentați să voteze pentru extrema dreaptă, care este creditată cu între 20% și 22%, înaintea social-democraților (16% la 17%).

„Meci nul”

Criza industrială cu care se confruntă Germania, care a trecut prin doi ani de recesiune, cântărește în mod deosebit în bilanțul cancelarului în funcție. Olaf Scholz a invocat creșterea costurilor energiei cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Oponentului său care l-a acuzat că a „deindustrializat” țara, el i-a replicat: „Nu eu am invadat Ucraina".

Tonul a fost mai consensual în chestiunile de politică externă. Olaf Scholz a numit planul lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Gazei și de a strămuta populația de pe teritoriul palestinian drept un „scandal”.

La fel ca și alți observatori, Carsten Brzeski de la ING Bank a apreciat că dezbaterea de 90 de minute s-a încheiat cu o „un meci nul” și „probabil că nu a mișcat poziția în campania electorală într-un mod semnificativ”.

În pofida împunsăturilor dintre cei doi candidați, „ușa rămâne deschisă pentru alte mari coaliții [între CDU și SPD, NDLR] după alegeri, chiar dacă negocierile riscă să fie complicate”.

Sursa: Rador Radio România