Primarul capitalei, Aleksandar Sapic, preferatul partidului de dreapta de guvernământ, a cerut ca mormântul lui Tito să fie mutat în Croația, țara sa de origine, notează AFP. Veste proastă pentru cei 120.000 de vizitatori anuali care se îngrămădesc la „Casa Florilor” care găzduiește mausoleul, pentru că, potrivit lui Sapic, este timpul ca Belgradul „să se îndepărteze de comunism”.

„Cred că relocarea mormântului lui Josip Broz Tito este esențială pentru viitorul Serbiei”, spune domnul Sapic. Și pentru a fi sigur că nu va lăsa nicio aromă iugoslavă orașului său, el a decis marți ca autobuzele care erau până acum roșii să fie vopsite în albastru.

„Credem că acest albastru imperial, bizantin, este mai simbolic decât roșul socialist, care ne amintește de standurile de hot dog și iaurt”, a explicat el, referindu-se la chioșcurile risipite prin Belgrad când era capitala Iugoslaviei.

„Regimul comunist nu a adus literalmente nimic bun poporului sârb”, insistă primarul, care intenționează în schimb să ridice monumente care să glorifice mișcarea ultranaționalistă cetnică.

Comisia pentru Monumente Sârbe a primit deja o propunere de la primar pentru construirea unui monument pentru liderul cetnic Dragoljub (Draza) Mihailovic în apropierea uneia dintre piețele principale din Belgrad.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când regiunea a fost ocupată de naziști, două mișcări pretindeau a fi rezistență: partizanii, care mai târziu au fondat Republica Socialistă Iugoslavia, și cetnicii, al căror lider, Dragoljub Mihailovic, a fost executat în 1946 pentru crime de război și colaborare.

Decenii mai târziu, o lege adoptată în 2003 a impus semnul egal între cele două mișcări, iar în 2015 Înalta Curte de la Belgrad a anulat hotărârea din 1946, numind-o „proces politic”.

Vojislav Mihailovic, nepotul lui Dragoljub Mihailovic și deputat al partidului de opoziție conservator și monarhist-național, descrie inițiativa domnului Sapic drept „lipsită de sinceritate”, acuzând partidul de guvernământ că dorește să efectueze o lovitură politică în timp ce aduce un omagiu memoriei bunicului său.

Odată cu revenirea în grații a cetnicilor, „asistăm pur și simplu la continuarea a ceea ce a început acum douăzeci de ani, când această nouă ideologie naționalistă s-a infiltrat în instituții și a reușit să transforme un colaborator într-un antifascist”, explică Milovan Pisarri, istoric specializat în al Doilea Război Mondial.

Președintele sârb Aleksandar Vucic - care a fost și ministrul Comunicațiilor în timpul președinției fostului om forte al Belgradului, Slobodan Milosevic - s-a pronunțat împotriva mutarii mormântului lui Tito, integrat în prezent într-un „Muzeu al Iugoslaviei”. Dar decizia revine Ministerului Culturii și Comisiei Monumentelor, care încă nu au hotărât nimic în acest sens.

Mai multe orașe și sate din Croația, Bosnia și Muntenegru au solicitat imediat recuperarea lui Tito.

În anii 1990, pe măsură ce Iugoslavia s-a prăbușit și războiul făcea ravagii, mișcarea cetnicilor a cunoscut o renaștere a popularității. Unele grupuri criminale paramilitare sârbe au adoptat porecle, simboluri și bărbi cetnice. Chiar și astăzi, chipul lui Dragoljub Mihailovic ilustrează tricouri și pixuri.

Orașul nu șterge doar simbolurile istorice și politice. Mai multe clădiri simbolice din oraș sunt amenințate.

Celebrul hotel Jugoslavija, o bijuterie a arhitecturii brutaliste de pe malul Dunării, va fi în curând locul unui turn de 155 de metri cu un hotel de lux, cazinou și port de agrement.

În centrul orașului, fostul cartier general al armatei iugoslave, bombardat de NATO în 1999, urmează să fie transformat în hotel și apartamente de lux de către ginerele lui Donald Trump.

Cele două clădiri parțial distruse erau, la momentul construirii lor, un omagiu brutalist adus canionului râului Sutjeska, unde partizanii au câștigat o luptă decisivă împotriva forțelor germane în 1943.

Pentru istoricul Milovan Pisarri, nu este altceva decât încercarea de a șterge Iugoslavia și tot ceea ce a reprezentat. „Cu toate acestea, Iugoslavia nu poate fi ștearsă din amintirile oamenilor”, susține el.

Se vorbește că primarul Belgradului, care mai dorește ca mormintele a patru partizani să fie scoase din cel mai mare parc al orașului, nu a răspuns întrebărilor AFP.

Sursa: Rador Radio România