„Este imposibil, în vremuri de război total, să se organizeze ceva asemănător cu alegeri libere și corecte în Ucraina, nici din punct de vedere legal, nici din punct de vedere al securității, nici din punct de vedere al organizării”, insistă deputata ucraineană Ivanna Klimpuș-Țințadze într-un interviu pentru „Les Echos”.

De câteva săptămâni, însă, administrația Trump face presiuni asupra guvernului lui Volodimir Zelenski să accepte organizarea de alegeri prezidențiale, încălcând Constituția Ucrainei, care interzice în mod explicit organizarea de alegeri în timpul legii marțiale, în vigoare de la începutul invaziei ruse, în 2022.

Aceste constrângeri constituționale nu i-au împiedicat pe Donald Trump și pe consilierii săi să atace în mod repetat legitimitatea șefului statului ucrainean. Pe 20 februarie, președintele american și-a numit omologul „dictator”. „El refuză să organizeze alegeri”, a spus el. „Îi merge prost în sondajele reale din Ucraina. Cum poți fi bine plasat când toate orașele sunt demolate?”

Legea marțială

Această diatribă nu a schimbat poziția ucraineană: într-un interviu recent acordat „Corriere della Sera”, șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andri Iermak, a calificat drept „complet absurdă” ideea de a organiza un scrutin, în timp ce rachetele și dronele rusești continuă să plouă zilnic asupra orașelor ucrainene, așa cum s-a întâmplat duminica aceasta la Sumî și vinerea precedentă la Krivi Rih, în estul țării.

În ciuda presiunilor din partea unora dintre partenerii occidentali ai Ucrainei, populația ucraineană în ansamblu pare și ea împotriva organizării de alegeri în timp de război. Pe 20 februarie, o petiție care se opune organizării de alegeri regionale sau naționale în timpul regimului legii marțiale a strâns peste 400 de semnături de la organizații ale societății civile.

Început de campanie?

Iar conform unui sondaj realizat de Centrul Razumkov între 28 februarie și 6 martie, doar 22% dintre respondenți au declarat că au o atitudine pozitivă față de organizarea alegerilor naționale în Ucraina (prezidențiale sau parlamentare) înainte de încheierea războiului, în timp ce o majoritate clară (66%) se opun. Ideea de a organiza alegeri locale înainte de încheierea războiului în regiunile în care situația de securitate o permite nu este mult mai populară: doar 25% dintre cei chestionați susțin această idee, în timp ce 63% spun că se opun.

În ciuda poziției guvernului ucrainean, unii, cum ar fi directorul ONG-ului Comitetul Alegătorilor din Ucraina, cred că au detectat semne discrete ale începerii unei campanii prezidențiale. Intervievat de mass-media americană RFE/RL, Oleksi Koșel a spus că a văzut „numeroase semne de activitate la sedii [ale anumitor partide politice]”, precum „reclame care circulă discret [și] milioane de buletine informative speciale despre liderii de partide care sunt distribuite”.

Pentru Ivanna Klimpuș-Țințadze, însă, este „cert” că vor trebui făcute aranjamente speciale înainte de următoarele alegeri: „Va fi nevoie de o lege specială pentru primele alegeri postbelice, pentru a oferi posibilitatea de a vota tuturor persoanelor strămutate în interior, soldaților demobilizați și persoanelor din străinătate”, explică ea. În al doilea rând, este esențial să restabilim pluralismul și accesul egal la mass-media pentru toți în Ucraina și să ridicăm toate restricțiile care, din păcate, au făcut imposibilă discuția deschisă și prezentarea ideilor și a candidaților”.

Sursa: Rador Radio România