Incendii în Grecia: Experții spun că ecosistemul este în pericol

Aproximativ 660 de focare de incendiu, înregistrate în zece zile, au ars aproape 50.000 de hectare în Grecia. Oamenii de știință vorbesc despre condiții climatice "extreme" pentru mediu, scrie Le Figaro.
Regresia pădurilor și a culturilor, orașe supraîncălzite... ecosistemul din Grecia este "în pericol", avertizează experții, după ce 50.000 de hectare s-au făcut cenușă în iulie, "cea mai proastă" lună iulie din mai bine de zece ani. "Iarna a fost uscată, iar ploile de primăvară nu au fost suficiente pentru a menține umiditatea" în rădăcini, afirmă pentru AFP Charalambos Kontoes, inginer agronom la Observatorul din Atena.
Grecia a fost lovită de o perioadă lungă de căldură, vânturi puternice și secetă, "condiții climatice extreme (care) aprind incendiile", ca și în alte părți de pe țărmul Mediteranei, spune și Nikos Bokaris, președintele Uniunii Pădurarilor Greci. Bilanțul provizoriu al incendiilor, în special în Attica, regiunea Atena, și pe insulele turistice Rodos, Corfu sau Eubeea, se ridică la "aproximativ 50.000 de hectare arse", deplânge Charalampos Kontoes, subliniind că, în acest sens, este vorba despre "cel mai prost iulie" din ultimii 13 ani.
Joi, dezastrul de lângă Volos, în centrul-estul Greciei, a afectat în principal câmpuri și asociația agricolă locală. Aproximativ 660 de incendii, marea majoritate stinse rapid, au fost înregistrate în zece zile, în medie de la 50 până la 70 de incendii pe zi, a precizat, vineri, ministrul Protecției Civile, Vassilis Kikilias.
Grecia suferă în fiecare an incendii de pădure, adesea mortale, ca în 2007 în Peloponez și Eubeea (84 de morți) sau în 2018 în Mati, o stațiune de pe litoral de lângă Atena (103 morți). În urmă cu doi ani, incendiile, în special în Eubeea, au ucis trei persoane în timpul verii și au ars 130.000 de hectare, inclusiv plantații de măslini și păduri de pini care produc rășină. Sute de stupi se făcuseră scrum.
Anul acesta, incendiile s-au soldat până acum cu cinci morți. Repercusiunile asupra mediului vor fi evaluate după dispariția lor, potrivit filialei grecești a WWF. Dar "incendiile repetitive pun în pericol ecosistemul, pădurile sunt transformate în teren agrosilvic, tufișurile în tufe (...) peisajul tinde să se schimbe și să semene cu peisajele africane", se teme Nikos Bokaris.
În Rodos, unde incendiile au izbucnit pe 18 iulie, "o mare parte a vieții sălbatice", cum ar fi o specie endemică de dama (cerbul dain european), "a fost grav afectată; niște căprioare au fost găsite carbonizate", deplânge Grigoris Dimitriadis, președintele asociației locale pentru protecția mediului.
Incendiile sunt și la originea difuzării particulelor poluante, la niveluri "record" în această lună iulie: "un megaton de emisii de carbon între 1 și 25 iulie, aproape dublu față de recordul din iulie 2007", a notat observatorul european Copernicus. Cam la fiecare șase ani, munții din jurul Atenei se aprind, ceea ce "afectează ecosistemul bazinului capitalei", unul dintre cele mai dens populate orașe din Europa, adunând mai mult de o treime din populația grecească de 10,5 milioane de suflete, amintește Charalambos Kontoes. Pentru Nikos Bokaris, situația din bazinul Attica este și ea problematică pentru că "există puține spații verzi, iar construcțiile din beton creează un mediu termic închis".
Guvernul grec, care pune incendiile în primul rând pe seama crizei climatice, este adesea acuzat că nu a făcut suficient pentru a proteja biodiversitatea și a lua măsuri pentru a preveni incendiile. "Anul acesta, prevenirea a început puțin târziu, dar zonele de protecție contra incendiilor sau alte măsuri preventive nu sunt întotdeauna panaceul atunci când incendiul capătă dimensiuni enorme", remarcă Nikos Bokaris, potrivit căruia Grecia a primit 55 de milioane de euro din fonduri europene în 2022 și 86 de milioane în 2023 pentru a se pregăti mai bine.
El recomandă lăsarea terenului ars să se regenereze și interzicerea transformării "pădurilor arse în zone de cultivare sau construcție", așa cum se întâmplă adesea. "Criza climatică nu a apărut brusc și este necesară o cooperare între guvern, autorități locale și voluntari pentru combaterea ei", susține, la rândul ei, Alexandra Messare, de la filiala greacă a Greenpeace.
sursa: RADOR
Comentarii