În 2022, partidele socialiste au sărbătorit o revenire improbabilă în Europa și păreau a fi pe o traiectorie ascendentă, la putere în șapte state UE – la fel de multe ca Partidul Popular European (PPE).

După ani de scădere în sondaje, liderii social-democrați reveneau la conducere în Germaniei, precum și în țările iberice și scandinave, plus în Malta și România.

Dar succesul a fost de scurtă durată.

Doi ani după, situația s-a schimbat. Deși se estimează că vor termina pe locul al doilea la alegerile europene din iunie, ei au doar jumătate din liderii europeni în comparație cu PPE.

Următorul bastion care probabil va cădea este Portugalia, unde cel mai longeviv prim-ministru socialist din Europa, António Costa, a trebuit să demisioneze din cauza unui scandal de corupție.

Partidul socialist portughez (PS/PSE), după ce a obținut majoritatea absolută la alegerile din 2022 cu 120 de locuri, și-a pierdut acum sprijinul și se află la egalitate cu PSD, de centru-dreapta (PPE), înaintea alegerilor anticipate din 10 martie.

Ultimii grei

După ce și-a pierdut baza tradițională de votanți și s-a străduit să găsească o narațiune comună, ”social-democrația europeană este în criză astăzi”, a declarat pentru Euractiv Jean-Michel De Waele, politolog la Universitatea din Bruxelles.

Socialiștii sunt încă una dintre cele mai importante forțe din Europa, a remarcat Christine Verger, vicepreședintă a think tank-ului Institutul Jacques Delors. ”Cu toate acestea, perspectivele pe termen lung nu arată atât de bine, deoarece aproape că au dispărut în Franța și se chinuie să reziste în Italia”.

Demisia lui Costa a fost o lovitură deosebită, deoarece el ”a fost dintotdeauna pregătit să devină un purtător de stindard al socialiștilor în Europa”, a spus Verger. ”Acum, socialiștilor șe lipsește un lider puternic și fără pată”, a adăugat ea.

Cancelarul german Olaf Scholz și omologul său spaniol, Pedro Sánchez, sunt singurii reprezentanți social-democrați care au rămas la conducerea unor delegații mari.

Cu toate acestea, ambii lideri asaltați de necazuri. Guvernarea nepopulară a lui Scholz a făcut ca SPD-ul să scadă la doar 14% în sondaje, ducând partidul abia pe locul al treilea.

Între timp, Sánchez a reușit să fie reales anul trecut, dar acum este la cheremul separatiștilor catalani, care par gata oricând să provoace o implozie a guvernului minoritar. Succesul său electoral pare să fie, de asemenea, mai puțin legat de o ideologie socialistă coerentă și mai mult de capacitatea sa de a se adapta.

”Sánchez a avut succes datorită pragmatismului și abilității sale de a se adapta la ceea ce își dorește poporul spaniol, a fost ca un cameleon”, a spus De Waele.

Danemarca și România sunt alte două țări unde social-democrații sunt la putere, dar în ambele cazuri partidele pierd sprijinul populației în sondaje.

Criză de identitate

Socialiștii europeni sunt în căutarea unei noi narațiuni de zeci de ani. O idee promițătoare a venit de la prim-ministrul britanic Tony Blair, care a propus o abordare centristă, liberală, adesea numită ”A treia cale”, văzută ca o nouă viziune pentru partidele socialiste după căderea Cortinei de Fier.

Dar îmbrățișarea acestei noi identități a avut un cost, mulți dintre susținătorii ei, precum fostul premier francez François Hollande și italianul Matteo Renzi, dispărând în uitare.

În special, experții susțin că noua agendă nu s-a potrivit cu baza tradițională de alegători ai social-democraților, clasa muncitoare.

”În ziua de azi, mulți dintre [clasa muncitoare] nu sunt în totalitate de acord cu opiniile liberale ale social-democraților despre migrație. Aceasta este problema principală pe care trebuie să o abordeze”, a declarat De Waele pentru Euractiv.

”Pe scurt, au nevoie de o nouă viziune”.

Prim-ministra Danemarcei Mette Fredriksen pare să fi găsit o astfel de formulă magică în adoptarea unor politici dure de migrație, care au ajutat-o să recupereze o parte din fosta bază a clasei muncitoare a Socialdemokratiet.

Cu toate acestea, o astfel de abatere de la principiile de bază de stânga a găsit puțin sprijin în rândul colegilor ei.

Ralf Stegner, un deputat influent al SPD și membru de lungă durată al consiliului de conducere al partidului, a respins ideea că o astfel de ”politică de migrație nordică exemplară este o rețetă pentru succes”.

”Este evident că o țară [mică] precum Danemarca se confruntă cu provocări complet diferite față de noi când vine vorba de gestionarea migrației”, a spus el pentru Euractiv, adăugând că ”valorile solide” și ”limbajul clar” sunt mai promițătoare.

Brandul mai autoritar și populist al partidelor social-democrate care guvernează România și Slovacia a fost în mod similar ostracizat, partidul Smer din Slovacia chiar a fost suspendat din calitatea de membru al PES anul trecut.

Bastion împotriva extremei drepte

Cu toate acestea, socialiștii nu sunt singuri în lupta lor, ”întrucât toate partidele mari (...) riscă să piardă voturi”, a subliniat Verger. ”Se pare că doar dreapta va câștiga semnificativ”.

Încolțiți de procentele în scădere, SPD-ul german și PSOE spaniol au recurs la o narațiune existențială a ”noi versus ei”, în care se prezintă ca ultima apărare împotriva extremei-dreapte.

”Am oprit valul reacționar din Spania. Și da, vom opri valul reacționar din întreaga Europă câștigând alegerile pentru Parlamentul European”, a declarat Sánchez la un congres al socialiștilor europeni din octombrie.

”Noi am fost bariera de care s-a lovit valul reacționar. Și acum este vorba de a repeta acest lucru pe 9 iunie la alegerile europene”, a adăugat el.

Socialiștii spanioli rămân, astfel, încrezători că pot reuși o revenire la următoarele alegeri.

”Singurul sondaj care este util este cel de la urne și mai sunt câteva luni până la alegerile europene”, a declarat pentru Euractiv Javier Moreno, președintele delegației socialiste spaniole din Parlamentul European.

Într-o ordine similară, SPD-ul german a făcut din lupta împotriva extremei drepte și apărarea democrației una dintre prioritățile sale principale.

”Reflectăm asupra punctelor noastre forte apărând pentru clasa de mijloc muncitoare din Germania și promovând democrația în Germania și în lume”, a declarat pentru Euractiv Katarina Barley, vicepreședintă a Parlamentului European și capul de listă al SPD.

În pofida tabloului sumbru, speranța continuă să pâlpâie pentru social-democrați, deoarece oficialii SPD caracterizează succesul surpriză al lui Scholz în 2021 drept o experiență definitorie.

”Nimeni nu ar fi prezis [că Scholz va fi cancelar astăzi] cu câteva luni înainte de ultimele alegeri generale”, a spus Stegner. ”Sondajele sunt trecătoare”.