În negocierile din ajunul Summit-ului Amazoniei, care are loc în orașul Belém în zilele de 8 și 9 august, cele opt țări din biomul amazonian trebuie să se angajeze privind conservarea pădurilor, în același timp în care încearcă să promoveze legitimitatea politică a exploatării unor minereuri și combustibili fosili.

Folha a consultat draftul Declarației de la Belém, pe care șefii de stat din țările membre ale OTCA (Organizația Tratatului de Cooperare Amazoniană) îl vor semna în această săptămână.

Într-un mesaj adresat Uniunii Europene, documentul urmează să "condamne proliferarea măsurilor comerciale unilaterale care, bazate pe cerințe și norme de mediu, se traduc prin bariere comerciale și afectează îndeosebi micii producători din țările în curs de dezvoltare".

Înțelegerea dintre țările amazoniene oferă linii clare pentru poziționarea în bloc în negocierile globale, în principal în COP-urile ONU privind Clima. Unul dintre obiectivele declarației prevede ca țările OTCA să își poată coordona pozițiile pe agendele internaționale, semnalând formarea unui bloc de negociere.

Printre punctele care ar trebui supuse atenției COP28 privind Clima, Declarația solicită țărilor dezvoltate să-și respecte promisiunea de a aloca anual 100 de miliarde de dolari pentru agenda climatică a țărilor în curs de dezvoltare.

Menționat de patru ori pe tot cuprinsul textului, iese în evidență obiectivul evitării punctului fără întoarcere din Amazonia, adică limitarea defrișărilor la aproximativ 20% din biom, împiedicând un proces ireversibil de deșertificare, ce ar duce la pierderea caracteristicilor pădurii tropicale.

Termenul "defrișare zero" – susținut de Brazilia și de Columbia – a intrat în text ca exemplu de obiectiv național care trebuie susținut prin cooperare regională, lăsând deschisă posibilitatea de a susține și ținte naționale mai puțin ambițioase, fapt care armonizează cererile altor țări din regiune.regiune cu legislații mai blânde.

Deși nu menționează Acordul de la Escazú privind democrația de mediu, documentul face mai multe referiri la protecția drepturilor apărătorilor mediului, una dintre principalele inovații ale acordului regional, semnat în 2018 de țările din America Latină și Caraibe.

Documentul recunoaște, de asemenea, drepturile indigenilor și teritoriile acestora, menționând angajamentul de a-i consulta înainte de a decide asupra proiectelor care îi afectează, în conformitate cu prevederile Convenției 169 a OIM (Organizația Internațională a Muncii). Documentul menționează, de asemenea, problemele de gen, în diferite paragrafe, prevăzând crearea de rețele de femei lideri în regiune și de combatere a misoginiei.

Deși recunoaște în preambul principiile Acordului de la Paris, documentul nu menționează micșorarea încălzirii globale cu până la 1,5 °C sau chiar 2 °C, așa cum se prevede în acordul climatic. Documentul nu menționează nici termenul "combustibili fosili", principala cauză a încălzirii globale.

În singura condiție semnalată sectoarelor minier și petrolier, Declarația "îndeamnă actorii implicați în ciclul de viață al mineralelor și hidrocarburilor" să se adapteze Agendei 2030 (o listă de angajamente voluntare, cunoscute și drept 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU).

Prin menționarea unui stimulent referitor la sectorul privat pentru a se adapta la o agendă voluntară, limbajul textului ocoloește angajamentele guvernelor referitoare la Acordul de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice.

O altă mențiune care atenuează angajamentele legate de activitățile cu impact de mediu ridicat prevede adoptarea de măsuri urgente pentru "concilierea activităților economice" cu lupta împotriva poluării aerului și a contaminării râurilor.

Pe de altă parte, textul prevede cooperarea între țări pentru combaterea mineritului ilegal și a altor activități infracționale din regiune, prin integrarea serviciilor de informații cu eforturile polițienești.

Cu 112 paragrafe și 21 de pagini, textul prevede crearea mai multor rețele și observatoare de colaborare științifică, tehnică și polițienească. OTCA va avea, de asemenea, un panel științific pentru Amazonia, inspirat de IPCC, panelul ONU pentru climă.

De asemenea, organizația demarează un proces privind crearea unui fond propriu, care va conoferi mai multă independență pentru gestionarea resurselor financiare colectate pentru regiune.

Fără a menționa vreun termen pentru atingerea obiectivelor sau măcar pentru demararea proceselor, Declarația de la Belém prevede că o reuniune a miniștrilor va stabili calendarul acțiunilor.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, reprezentanții guvernelor ar trebui să se reîntâlnească anul acesta, aproape de COP28 pentru Climă, care are loc la sfârșitul lunii noiembrie, la Dubai. După Summit-ul de la Belém, șefii de stat din OCTA se vor reuni din nou abia în 2025, în Columbia, scrie Ana Carolina Amaral. 

Sursa: RADOR