Decizia vine pe fondul unei dezbateri despre cât este de pregătită România să facă față unei eventuale crize majore de securitate.

Președintele României, Klaus Iohannis, a informat Parlamentul despre decizia sa de a permite desfășurarea forțelor rapide NATO pe teritoriul României în 2024, într-o scrisoare transmisă miercuri seară.

Documentul a evidențiat că, în cazul unei crize  de securitate care amenință independența și suveranitatea națională a României, Consiliul Nord-Atlantic poate opta pentru desfășurarea unor grupuri operative comune rapide pe teritoriul României „pentru a aborda criza cu promptitudine și a preveni escaladarea acesteia”.

„Pe fondul unei serii de crize suprapuse", a „competiției strategice dintre marile puteri și a revalorizării abordărilor geopolitice", într-un mediu internațional „tot mai puțin predictibil și instabil", „starea de conflictualitate la nivel regional și global s-a amplificat" - apreciază președintele.

Astfel că decide să aprobe staționarea sau tranzitul forțelor de intervenție rapidă NATO în anumite condiții: „În situația apariției intempestive a premiselor pentru declanșarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicații asupra independenței și suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forței de Răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată - VJTF, în scopul dezamorsării crizei și descurajării escaladării acesteia”.

Pentru a asigura desfășurarea rapidă a acestei forțe într-un interval de timp de 72 de ore, este necesară aprobarea prealabilă pentru desfășurarea sau tranzitul acesteia pe teritoriul național, potrivit scrisorii.


Parlamentul va dezbate această decizie în următoarea sesiune comună în săptămânile următoare.

Cu puțin timp în urmă, șeful Apărării României, Gheorghiță Vlad, a îndemnat autoritățile române să adopte legislație și măsuri pentru a îmbunătăți gradul de pregătire a populației împotriva potențialelor amenințări rusești, avertizând că o eventuală victorie a Moscovei în Ucraina ar putea încuraja o agresiune ulterioară.

A urmat o dezbatere aprinsă, premierul Marcel Ciolacu s-a distanțat de afirmațiile șefului militar, în timp ce Valeri Kuzmin, ambasadorul Rusiei, a reacționat rapid într-un briefing de presă: „de îndată ce România invită și mai multe trupe, se declară îngrijorată de serviciul militar, atunci sigur că niște consecințe trebuie prevăzute. Vorbim în mod deschis despre ele, dar în niciun caz nu căutam război”.

Comentând pregătirea militară a populației, Angel Tîlvăr, ministrul român al Apărării, s-a referit la un proiect de lege care propune un serviciu de pregătire militară plătit pentru persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani în timpul discuțiilor, fără a oferi detalii.

Cu toate acestea, ministerul a respins controversata reintroducere a serviciului militar obligatoriu, care este un subiect extrem de sensibil în România, care a renunțat la această obligativitate din 2007.