"Cei doi președinți au reconfirmat hotărârea fermă a ambelor părți de a continua cooperarea strânsă în vederea atingerii obiectivului comun al aderării la spațiul Schengen în anul 2023. Președintele României și președintele Bulgariei au agreat necesitatea menținerii active a subiectului la nivel european, în vederea facilitării unei decizii pozitive în cursul acestui an", precizează Administrația Prezidențială.

Klaus Iohannis și Rumen Radev au exprimat, totodată, deschiderea pentru aprofundarea cooperării în planul afacerilor interne, în vederea identificării de soluții în plan european pentru continuarea combaterii migrației ilegale și protejarea eficientă a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De asemenea, cei doi președinți au abordat și aspecte legate de progresele în avansarea proiectelor de interconectare între cele două țări.

Tot astăzi, președintele a discutat subiectul Schengen și cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen.

Iohannis a transmis omologului austriac că votul negativ exprimat de Austria în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne privind aderarea României la spațiul Schengen a produs dezamăgire în rândul cetățenilor români.

Președintele României a arătat că acest vot a fost cu atât mai dificil de înțeles cu cât nu reflectă bunele relații existente între cele două țări și cooperarea strânsă în multiple domenii, inclusiv cel al afacerilor interne, și nici nu reflectă realitatea legată de sursa problemelor invocate de Austria privind migrația ilegală.

Săptămâna aceasta, ministrul pentru migrație și azil din Grecia, Panagiotis Mitarachi, a fost la Viena, Sofia și București, după ce Grecia a anunțat o inițiativă privind aderarea României și Bulgariei la Schengen. 

"Aderarea la spațiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România. Discuțiile pe acest subiect vor fi continuate, împreună cu președinția suedeză, în marja Consiliului JAI de la Stockholm pentru identificarea unei soluții cât mai curând posibil. În ceea ce privește problematica migrației, ca principală prioritate a președinției Consiliului Uniunii Europene, am menționat că implicarea partenerilor externi în eforturile de gestionare a migrației este extrem de importantă, iar acțiunile noastre trebuie să vizeze în mod prioritar gestionarea la sursă a acestui fenomen, pentru promovarea unor soluții durabile și eficiente", a scris pe Facebook ministrul de interne Lucian Bode, după întrevederea cu ministrul grec.

"În cadrul discuțiilor, am convenit că este nevoie de o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE, proceduri mai rapide și mai eficiente pentru politica de returnare, măsuri mai eficiente pentru lupta împotriva traficanților și o cooperare mai strânsă cu statele terțe", a mai scris Bode.

Într-un interviu acordat Agerpres, ministrul grec a spus că "este foarte dificil în acest stadiu să avansăm un calendar, dar sper să rezolvăm criza în anul 2023" și a precizat că speră ca la Stockholm, la Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la sfârșitul lunii, să poată face un anunț privind pașii făcuți până în prezent.