Declarațiile sale din campania electorală, dar și dinainte, au creat ceva îngrijorare pe continentul european. Chiar dacă de unele s-a dezis, e greu de uitat că în cartea apărută anul trecut "Eu sunt Giorgia", ea nota că Rusia lui Putin "apără valorile europene și identitatea creștină". 

Meloni pare cea mai periculoasă figură politică din Italia nu doar pentru că evocă în mod explicit fascismul, ci din cauza ambiguității ei. În timp campaniei electorale, ea a promovat o imagine conservatoare, democratică. A condamnat invazia rusă în Ucraina și a susținut ajutorul militar acordat Kievului. Dar în trecut s-a opus sancțiunilor UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a Crimeei în 2014, notează The Guardian.

Cotidianul italian Corriere della Sera se teme că schimbarea de la Mario Draghi la Giorgia Meloni va aduce "prejudicii majore" reputației Italiei.

"Nu poate fi ignorat faptul că această nouă fază este văzută ca un risc și chiar ca o traumă de către unele guverne", notează publicația, precizând că există temeri privind "o bunăvoință sporită față" de Rusia ca urmare a prezenței în coaliție a formațiunilor Lega și Forza Italia.

"Direcția va deveni clară odată cu primele declarații ale învingătorilor privind relația cu Europa și sancțiunile împotriva regimului Putin", apreciază Corriere della Sera.

Publicația croată Novi List scrie că rezultatul nu reprezintă "un semn bun" pentru blocul comunitar, confruntat cu una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa.

"Dacă Meloni va deveni prim-ministru, tensiunile dintre instituțiile UE și Italia sunt practic inevitabile. Trebuie să sperăm că realismul va prevala și că va exista un anumit grad de cooperare, deoarece prea multă tensiune între Roma și Bruxelles este un lux pe care niciuna dintre părți nu și-l poate permite", conchide Novi List.

Cyprus Mail consideră că Meloni nu-și poate permite dispute cu UE, în condițiile în care Italia are o nevoie stringentă de cei 191 de miliarde de euro pe care urmează să-i primească în cadrul mecanismului de redresare post-Covid. 

"Dacă UE retrage aceste fonduri, perspectivele ei de a rămâne la putere ar fi slabe",comentează publicația cipriotă.

Bruxelles-ul ar trebui să amenințe cu suspendarea fondurilor dacă Roma se abate prea mult, consideră El País, cotidianul spaniol fiind îngrijorat de faptul că în Europa de Vest va exista un guvern condus de o dreaptă de inspirație neofascistă care "își etalează în mod flagrant scepticismul anti-european și populismul naționalist belicos".

"Italia se îndreaptă în mod deschis către extrema dreaptă, dar Europa trebuie să-și înăsprească mecanismele de control împotriva celor care încearcă să o destabilizeze", scrie publicația spaniolă.

Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră că nici Draghi nu era mesia, nici Meloni nu este diavolul, respingând îngrijorările europene: "E o schimbare către dreapta, dar niciun cutremur politic, care să zguduie democrația în Italia și să pună în pericol viitorul Europei".

Pentru a gestiona criza, Italia are nevoie de banii europeni, astfel că noul guvern de la Roma ar putea încerca să renegocieze o realocare a fondurilor, dar probabil nu va provoca o confruntare pe probleme fundamentale. Un eventual guvern Meloni va trebui să continue multe dintre reformele inițiate de Draghi. 

ONET.pl nu-i dă multe zile coaliției câștigătoare.

"În Italia, în general, cel mai înverșunat critic al actualului guvern câștigă rapid un sprijin enorm, obține victoria în alegeri (de obicei anticipate) și apoi își pierde la fel de repede popularitatea, deoarece realitatea nu îi permite să-și țină promisiunile electorale. Guvernul cade și un alt politician șarmant vine și captivează masele. Doi dintre partenerii din coaliția naționalistă condusă de doamna Meloni au suferit deja această soartă: Silvio Berlusconi, fondatorul Forza Italia, și Matteo Salvini, liderul Lega", notează publicația poloneză.

Berlusconi, în apărarea lui Putin

În campanie, Meloni a promis că va schimba Italia, inclusiv Constituția, și a subliniat că "hegemonia puterii stângii" este pe cale să se încheie.

Rămâne de văzut dacă victoria elimină sau accentuează disensiunile care se percep în coaliție. În ultimele ore ale campaniei electorale, în mod simbolic, Matteo Salvini, președintele Ligii, și Silvio Berlusconi, de la Forza Italia, au predat conducerea coaliției Giorgiei Meloni, la un miting comun în Piazza del Popolo din Roma.

Dar la scurt timp după ce Salvini a apărut la televiziune și a fost întrebat despre viitorul Guvern Meloni, acesta a răspuns: "Mă gândesc la Guvernul Salvini". Când Meloni a declarat public că are în vedere o listă de miniștri, liderul Ligii a răspuns dezgustat: "Vom face guvernul împreună, suntem o echipă. Nu există bărbați sau femei singuri la comandă, echipa este construită de toată lumea".

S-ar putea continua cu multe alte diferențe privind pozițiile lor politice respective, inclusiv relațiile cu Rusia: Meloni apără sancțiunile împotriva Moscovei pentru că funcționează, în timp ce Salvini le contestă.

Meloni a afirmat la un miting că, dacă are majoritatea necesară, coaliția este dispusă să reformeze Constituția.

În ceea ce privește Rusia, Berlusconi a încercat să-l justifice pe președintele rus, Vladimir Putin, cu privire la războiul din Ucraina, într-o intervenție electorală la televiziune, după mitingul comun al centrului dreapta.

Liderul Forza Italia a dat această explicație despre războiul președintelui rus, cu care a întreținut o strânsă prietenie de mulți ani: "Putin a căzut într-o situație grea și dramatică, a vrut un guvern cu oameni buni la Kiev. Spun că a căzut pentru că o misiune din cele două republici pro-ruse din Donbas a mers la Moscova spunând că Zelenski a sporit atacurile forțelor sale împotriva lor și au murit 16.000 de oameni. 'Apărați-ne, i-au cerut lui Putin, pentru că dacă nu, nu știm unde putem merge', iar Putin a fost împins de populația rusă, de partidul său și de miniștrii săi să inventeze această operațiune specială", a conchis Berlusconi.

Avantajul centrului-dreapta poate fi acela că se confruntă cu un centru-stânga divizat, până la punctul în care Giorgia Meloni a afirmat, în întâlnirea comună cu centrul-dreapta, că sunt dispuși să reformeze Constituția singuri: "Vom face o reformă în sens prezidențial [o republică cu alegere populară a președintelui] și ne vom bucura dacă stânga ne dă o mână de ajutor. Dar dacă italienii ne vor da cifrele [o majoritate de două treimi în Parlament sau un referendum], vom merge mai departe cu autonomia".

Răspunsul lui Enrico Letta, liderul Partidului Democrat, a fost imediat: "Dreapta și-a arătat adevărata față, a explicat că va schimba doar Constituția. Italienii o vor împiedica".

În fața celor care văd sosirea lui Meloni la guvernare reprezentând un pericol, Statele Unite nu se așteaptă la vreo apocalipsă în Italia, potrivit presei italiene care se referă la declarațiile unui înalt executiv de la Casa Albă, pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York: "Această narațiune a apocalipsei despre alegerile italiene nu corespunde așteptărilor noastre cu privire la ceea ce se va întâmpla. Statele Unite nu cred că, indiferent de rezultatul votului, Italia se va îndepărta de coaliția occidentală a țărilor care susțin Ucraina. Și nu credem că partenerii noștri cheie din Europa cred așa ceva, deși asta nu înseamnă că va fi exact la fel ca și cu Draghi".

Guvernul francez s-a exprimat în termeni similari, menționând că Parisul dorește să dialogheze cu noul Guvern. O sursă guvernamentală a explicat: "Odată cu războiul din Ucraina, scenariul s-a schimbat: trebuie să lucrăm cu Roma, oricare ar fi Executivul", pentru că o rupere cu Italia ar fi încă un cadou pentru Putin.

În orice caz, având în vedere îndoielile care apar în unele medii europene, președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, la o întâlnire la Princeton (Statele Unite) cu privire la posibilul rezultat al alegerilor din Italia, a emis acest avertisment: "Vom vedea rezultatul votului în Italia, au fost alegeri și în Suedia. Dacă lucrurile merg într-o direcție dificilă, avem instrumente, ca în cazul Poloniei și al Ungariei" (Sursa: RADOR)