Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă a vorbit despre aceste măsuri în timpul unei vizite în Ucraina, scrie „La Razon” (Spania).

În timpul unei vizite efectuate luni la Kiev, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Kaja Kallas, a solicitat finanțare din partea UE pentru un proiect de tip zid anti-drone, menit să consolideze flancul estic al Europei împotriva valului de incursiuni cu drone și avioane de vânătoare. „În primul rând, avem nevoie de senzori. Avem nevoie de sisteme anti-drone. De asemenea, avem nevoie de interceptori, așa că este clar de ce avem nevoie. Pentru a implementa acest lucru, avem nevoie și de finanțare”, a declarat șefa diplomației europene în timpul unei vizite în Ucraina, unde a lăudat experiența Ucrainei în dezvoltarea capacităților anti-drone.

Kallas a insistat că, pe baza soluțiilor tehnologice existente, proiectul „nu ar trebui să dureze ani” și a subliniat că experiența de la Kiev arată că acest proiect „este mult mai ușor de implementat”.

„Cred că lecția pe care ne-o dă Ucraina este că trebuie să combatem dronele care se apropie cu mijloace mai puțin sofisticate decât rachetele”, a rezumat ea. „Ceea ce trebuie să facem acum este să găsim finanțare și să mergem mai departe cu proiectul”, a explicat fostul prim-ministru estonian.

Săptămâna aceasta, Bruxelles-ul va prezenta foaia de parcurs pentru proiectul „Eastern Sentinel”, care își propune să consolideze flancul estic în toate aspectele, de la incursiunile dronelor până la răspunsul la flota fantomă rusă din Marea Baltică și riscul unei agresiuni terestre armate.

Foaia de parcurs va include etape și obiective concrete pentru creșterea pregătirii pentru amenințările la adresa securității până în 2030. „Acest lucru se datorează faptului că vedem că Rusia nu și-a schimbat obiectivele privind rescrierea arhitecturii de securitate a Europei”, a spus el, referindu-se la atacurile hibride împotriva țărilor europene. „Se joacă cu adevărat cu focul și își intensifică cu adevărat acțiunile”, a recunoscut Bruxelles-ul.

De asemenea, Kallas a anunțat, în timpul unei vizite la Kiev, că Comisia Europeană va aloca 10 milioane de euro pentru a finanța lansarea Tribunalului Special care îi va judeca pe cei responsabili de invazia rusă din Ucraina, un proiect pe care Consiliul Europei și aproape 40 dintre statele sale membre au convenit să îl promoveze. „În ceea ce privește responsabilitatea, astăzi pot anunța primele 10 milioane de euro pentru crearea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune”, a declarat Kallas într-o conferință de presă organizată la Kiev alături de ministrul ucrainean de Externe, Andri Sibiga.

Treizeci și șapte de țări și reprezentanți ai UE și ai Consiliului Europei au semnat în luna mai o declarație prin care se angajează să lanseze această curte. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat în iunie, la Strasbourg, un acord cu Consiliul Europei privind înființarea curții.

Procedurile pe care ar putea să le inițieze această instanță diferă de cele deja lansate de Curtea Penală Internațională de la Haga împotriva președintelui rus Vladimir Putin pentru tratamentul aplicat miilor de minori ucraineni care au rămas în mâinile Rusiei după invazie, prin faptul că urmăresc să judece însăși decizia de a intra în război împotriva Ucrainei și nu crimele de război presupus comise în timpul conflictului.

Kallas a anunțat, de asemenea, la Kiev o altă alocare de șase milioane de euro pentru a ajuta acești minori și pe cei care au suferit violențe sexuale în timpul războiului, relatează agenția de știri de stat ucraineană, Ukrinform.

Sursa: Rador Radio România