În același timp, demnitarul european a criticat regresul democratic din Serbia și declinul și mai accentuat din Georgia.

„Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice fac ca argumentele în favoarea extinderii să fie foarte clare”, a confirmat Kaja Kallas. „Este o necesitate, dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială”, a subliniat ea într-o conferință de presă.

Șefa politicii externe europene a adăugat că „aderarea unor noi țări la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist” și a precizat că Muntenegru este cea mai avansată în procesul de aderare și favorită pentru statutul de membru, alături de Albania.

Kallas, fost prim-ministru al Estoniei, a mai spus că aderarea la UE ar putea fi o „garanție majoră de securitate” pentru Ucraina și că nicio țară candidată nu a implementat vreodată reforme atât de radicale în timp de război.

Ucraina ar trebui să depună mai multe eforturi în ceea ce privește statul de drept, se arată în raportul periodic referitor la extindere al Comisiei Europene.

Vorbind din orașul Pokrovsk, cel mai fierbinte punct al frontului în prezent, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat jurnaliștilor de la Bruxelles că dorește ca Ucraina să adere la UE înainte de 2030.

Oficialii europeni au lăudat și Moldova, al cărei guvern a acuzat Rusia că a organizat o campanie subversivă fără precedent pentru a influența alegătorii prin finanțarea ilicită a partidelor, cumpărarea de voturi și campanii de propagandă.

Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova, care are o populație de 2,4 milioane de locuitori, a înregistrat cele mai mari progrese dintre toate țările într-un an, „în ciuda amenințărilor hibride continue și a încercărilor de destabilizare a țării în drumul său către UE”.

Georgia și Serbia, criticate

Au existat însă critici aspre la adresa autorităților din Georgia, despre care Kos a spus că este o țară candidată la aderarea la UE doar cu numele. Liderii UE au suspendat negocierile de aderare cu Georgia anul trecut, după o represiune violentă împotriva protestatarilor pașnici care au ieșit în stradă împotriva legii „agenților străini”, inspirată de Rusia, care impune grupurilor societății civile să se înregistreze sub această etichetă stigmatizantă dacă primesc fonduri din străinătate.

Parlamentul European a raportat în iulie că, după proteste, peste 500 de persoane au fost reținute în cadrul „procedurilor administrative”, dintre care 300 au fost supuse torturii sau altor forme de tratament inuman și degradant.

Adresându-se direct liderilor guvernului georgian, Kos a spus că aceștia îndepărtează poporul de UE: „Dacă sunteți serioși în privința UE, atunci ascultați-vă poporul și încetați să-i băgați în închisoare pe liderii opoziției, jurnaliștii și oamenii care gândesc diferit de voi. Atunci vom putea discuta”.

Oficialii au declarat că perspectivele sunt mixte pentru Serbia, al cărei președinte autoritar, Aleksandar Vučić, s-a confruntat cu un an de proteste în masă împotriva corupției, declanșate de dezastrul de la gara Novi Sad, unde prăbușirea acoperișului a ucis 16 persoane. Comisia, acuzată de mult timp că este prea blândă cu Serbia, a adoptat recent o poziție mai fermă față de guvernul de la Belgrad. Kos a criticat „regresul în ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea academică” și a declarat că autoritățile sârbe trebuie „să-și clarifice opțiunea strategică” evitând retorica anti-UE.

O extindere dificilă

Extinderea UE necesită unanimitatea celor 27 de state membre existente, inclusiv Ungaria. Guvernul de la Budapesta blochează în prezent următorul pas în negocierile de aderare ale Ucrainei, cu efectul neintenționat de a opri și progresul Moldovei, deoarece cele două procese sunt legate.

Pentru a evita veto-ul Budapestei, oficialii studiază modalități de a avansa în negocieri fără a obține aprobarea formală a tuturor celor 27 de țări.

Unii politicieni au cerut UE să se reformeze înainte de a admite noi membri, în contextul îngrijorărilor că o uniune de peste 35 de țări ar duce la paralizie politică. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, abolirea veto-ului în politica externă, după ce au fost nemulțumir că UE este „ținută ostatică” de un singur stat membru.

Kos a sugerat că nu este necesară reformarea UE înainte de admiterea Muntenegrului, cu o populație de 624.000 de locuitori, sau a Albaniei, care are 2,7 milioane de locuitori, potrivit datelor Băncii Mondiale. Ea a afirmat că nu vor exista „implicații financiare majore” pentru niciun domeniu important pentru membrii actuali ai UE în urma extinderii către aceste țări.

În privat, oficialii recunosc că Ucraina, care avea o populație de 41,4 milioane de locuitori înainte de război și are nevoie de reconstrucții masive, este un caz aparte, iar aderarea la UE va pune în fața unor alegeri dificile unii dintre cei mai fideli aliați ai Kievului, în special beneficiarii neți ai fondurilor UE, precum Polonia.

Întrebată despre eliminarea dreptului de veto în politica externă, Kallas a spus că UE are ocazia să discute despre modul în care funcționează, adăugând: „Ordinea mondială se schimbă în timp ce vorbim și pentru noi se pune întrebarea care este rolul nostru în acest context și dacă suntem capabili să jucăm acest joc geopolitic, iar noi putem juca acest joc numai dacă suntem capabili să adoptăm decizii”.