„Aceste condiții pe care le-au prezentat arată că, în realitate, nu vor pacea, pentru că își prezintă drept condiții toate obiectivele lor pe care doresc să le atingă în urma războiului”, le-a declarat Kallas reporterilor la sosirea sa la Consiliul miniștrilor de Externe al UE, scrie „El Periodico” (Spania).

Întrebată despre contactele din Arabia Saudită dintre Ucraina și Statele Unite cu privire la modul de a pune capăt războiului de invazie rusesc, Kallas și-a exprimat „satisfacția” pentru „discuțiile generale și rezultatul acestora”. „Acum mingea este în terenul Rusiei”, a comentat ea, menționând că rămâne de văzut „ce fel de condiții pun în față; este un mare semn de întrebare dacă vor pace”.

Întâlnirea miniștrilor de Externe ai UE de la Bruxelles urmează summitului virtual al celor 26 de lideri găzduit sâmbătă de premierul britanic Keir Starmer, la care s-a convenit ca liderii militari din țările europene și aliate să se reîntâlnească joi în Marea Britanie pentru a avansa planurile pentru o posibilă desfășurare de trupe pe pământul ucrainean.

Punctul despre Ucraina programat pentru reuniunea Consiliului de luni de la Bruxelles va începe cu un discurs prin videoconferință al ministrului ucrainean de Externe Andri Sibiga, care va raporta despre cele mai recente evoluții din țară și despre nevoile „cele mai presante” ale Kievului, „inclusiv sprijin militar”, potrivit surselor UE.

Miniștrii vor dezbate apoi fără Sibiga, în timp ce Kallas îi va îndemna pe Cei 27 să „acționeze mai urgent, chiar imediat, pentru a pune Ucraina într-o poziție de forță”. Pe masă se află o propunere a însăși dnei Kallas de a oferi Ucrainei între 20 de miliarde și 40 de miliarde de euro în ajutor militar în acest an, lucru despre care diverse surse diplomatice au considerat vineri că ar putea fi realizat doar printr-o „coaliție a voluntarilor”, din cauza opoziției Ungariei.

Kallas a făcut această propunere într-o nouă versiune a planului său de a accelera și concentra eforturile statelor participante pentru a satisface cele mai presante nevoi ale Ucrainei până în 2025 și pentru a plasa țara în „cea mai bună poziție posibilă pentru a promova pacea prin forță”.

Variația cuantumului contribuției va depinde de nevoile Kievului, dar ar trebui să acopere în primul rând furnizarea de muniție de artilerie de calibru mare; sisteme de apărare aeriană, rachete, drone și avioane de luptă; sprijin pentru regenerarea brigăzilor (instruire și echipare), inclusiv sprijin neletal și contribuții la viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina. Ori de câte ori este posibil, aceste produse vor fi achiziționate din industria militară europeană sau ucraineană.

În orice caz, diverse surse diplomatice au indicat că UE se îndreaptă către o „coaliție a celor dispuși” să extindă sprijinul pentru Ucraina, în condițiile în care nu cred că Ungaria se va alătura acestor eforturi. De asemenea, au considerat că luni ar fi prea devreme pentru a lua decizii cu privire la acest plan.

O altă trăsătură nouă a propunerii lui Kallas este că fiecare țară participantă din UE este invitată să ofere o parte din contribuția sa militară la cifra totală „pe baza ponderii sale economice” sau a venitului național brut. Sprijinul poate fi oferit în natură prin livrări bilaterale sau terțe, sau printr-o contribuție financiară.

Sursa: Rador Radio România