Acordul, ajuns în 2022 și ratificat de parlamentari kosovari în 2024, prevede primirea a până la 300 de deținuți străini condamnați în Danemarca, scrie AFP (Franța). Niciunul dintre ei nu trebuie să fi fost condamnat pentru terorism sau crime de război și nici nu trebuie să sufere de boli mintale sau de o boală terminală. După executarea pedepselor în Kosovo, ei vor fi trimiși în țara lor de origine.

În schimb, Danemarca va plăti 200 de milioane de euro - mai mult de șase ori bugetul anual al Ministerului Justiției din Kosovo. Deținuții vor fi închiși într-o unitate dedicată lor de lângă Pasjak, la aproximativ cincizeci de kilometri sud de capitală, Pristina, unde se preconizează că această construcție va începe în curând.

De la drumul principal, poteca îngustă care duce la centrul de detenție împarte satul în două, lăsând pe o parte aproximativ 1.500 de locuitori ai săi, în timp ce școala, moscheea și cimitirul se află pe cealaltă, lângă închisoarea însăși, care este înconjurată de sârmă ghimpată și posturi de observație înalte.

Proiectul lasă populația locală perplexă.

„Nu știm pe cine vor aduce sau dacă vor reprezenta o amenințare pentru sat”, se întreabă Zeke Zeka, un fermier care este și primarul localității, în vârstă de 57 de ani. „Dacă ar fi buni, Danemarca i-ar ține și nu i-ar transfera” în afara teritoriului său, crede el. În timp ce își atârnă rufele în curte, soția lui, Hasime, în vârstă de 57 de ani, regretă că are o închisoare practic în pragul ei, dar recunoaște că „nu poate face nimic în acest sens”. „Nu ni s-a cerut părerea”.

Îndoiala s-a răspândit chiar și în interiorul acestei unități, unde paznicii se simt discriminați.

„Vom continua să muncim pentru același salariu, dar sub un regim danez, care este, prin urmare, mai exigent și are unele dintre cele mai stricte standarde din Europa”, a explicat unul dintre ei pentru AFP în timpul unui tur al închisorii, preferând să-și păstreze anonimatul.

Acordul prevede că Kosovo „trebuie să facă ajustările necesare la unitățile penitenciare pentru a se asigura că acestea îndeplinesc cerințele statului trimițător”, Danemarca, notează Ismail Dibrani, directorul serviciilor penitenciare din Kosovo. „Bineînțeles, amenajarea va fi adaptată sistemului penitenciar danez”, adaugă domnul Dibrani, precizând că vor exista „ateliere în care deținuții vor putea lucra în tipografie, cusut, design etc”.

Pe partea daneză, guvernul a numit în aprilie un înalt oficial, Mads Beyer, să cogestioneze închisoarea, în cooperare cu autoritățile locale.

Sarcina lui, a confirmat el pentru AFP, va fi aceea „de a se asigura că deținuții își ispășesc pedeapsa în conformitate cu regulile daneze și în condiții comparabile cu cele aplicate în închisorile daneze”.

În timp ce Comitetul ONU Împotriva Torturii și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest proiect, la fel și Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante și mai multe ONG-uri, exemplul Kosovo fiind de mare interes în Europa. Relocarea deținuților este un subiect care „nu este tabu”, a declarat recent președintele francez Emmanuel Macron, iar Suedia și-a anunțat marți intenția de a închiria locuri de închisoare în Estonia.

„Spre deosebire de majoritatea statelor europene care se confruntă cu supraaglomerarea închisorilor, avem capacitate suficientă”, a insistat domnul Dibrani. „Capacitatea închisorilor noastre este de 2.800 de locuri, în timp ce la ora actuală avem aproximativ 1.800 de deținuți”.

Care este prețul pentru mai multe celule? „După semnarea acordului, am primit numeroase solicitări din partea țărilor europene pentru sume uriașe de bani. Dar nu le-am discutat încă”, a adăugat Ismail Dibrani. „Avem deja multe de făcut pentru propria noastră țară”.

Sursa: Rador Radio România