Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România, a devenit în octombrie primul procuror-șef al Parchetului European (EPPO), o instituție înființată pentru a investiga cazuri de corupție și fraude transfrontaliere în UE.

********************

Principalele idei:

Victoria la CEDO este o victorie a procurorilor români și a sistemului judiciar din Europa, deoarece clarifică independența procurorilor în toată Europa și, implicit, a întregului sistem judiciar. 

Pandemia de COVID-19 a adus cu ea și mai multe fonduri, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor UE, ceea ce înseamnă, din păcate, și oportunități de fraudă și de corupție.

Despre bugetul Parchetului European: Chiar dacă suntem independenți, dar nu avem un buget solid, va fi foarte dificil să ne facem treaba.

De ce nu vrea să lucreze cu „jumătăți” sau „sferturi” de procurori.

Cum poate convinge alte state membre UE să se alăture EPPO.

Cum a pregătit-o experiența din România pentru cazurile mari pe care le va investiga EPPO.

Una dintre valorile EPPO este capacitatea de a obține informații agregate la nivel european, de a efectua investigații fără limitarea frontierelor naționale.

„În calitate de procuror șef european, nu voi accepta directive de la nimeni și voi respecta independența colegilor mei din EPPO”.

**********************

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât în ​​această săptămână că revocarea dvs. din funcția de procuror șef al DNA înainte de sfârșitul mandatului, v-a încălcat drepturile. Ce înseamnă această hotărâre pentru dvs. personal? Credeți că îi va ajuta pe cei aflați într-o poziție similară, în altă parte a Europei?

Este o victorie. Nu numai pentru mine, este o victorie a procurorilor români și a sistemului judiciar din Europa. Această decizie este foarte importantă deoarece clarifică independența procurorilor în toată Europa și, implicit, a întregului sistem judiciar. Întărește poziția tuturor magistraților din Europa. Această decizie este una istorică, deoarece este pentru prima dată când CEDO extinde garanțiile de independență aplicabile judecătorilor și procurorilor. Începând din acest moment, această decizie îi va proteja pe cei care apără independența justiției și statul de drept împotriva imixtiunilor politice. 

Ca urmare a palmaresului dvs. profesional, multe speranțe se leagă de numirea dvs ca șef al EPPO, dar și de înființarea EPPO în sine. În urmă cu un an, familiile jurnaliștilor uciși Jan Kuciak și Daphne Caruana Galizia au scris o scrisoare deschisă în care exprimau susținerea puternică pentru candidatura dvs. În scrisoare, ei scriau: „Doamna Kövesi știe de ce este nevoie pentru a preveni mai multe crime asupra jurnaliștilor care investighează corupția, spălarea banilor și frauda fiscală gravă". Cum faceți față unor așteptări atât de mari? 

La acel moment, sprijinul a fost foarte important pentru mine și l-am apreciat cu adevărat. Sunt aceeași persoană, cu aceeași experiență și în noua poziție voi încerca să fac cât pot de bine, așa cum am făcut în România în poziția anterioară. Știu că sunt așteptări mari. EPPO este o structură foarte complexă, iar obiectivul nostru este să îmbunătățim nivelul de protecție pentru banii europeni și vom face acest lucru prin investigarea infracțiunilor legate de fraudele financiare. EPPO va fi independent și acest lucru este foarte important, deoarece independența instituției, independența procurorilor este prima premisă pentru a obține rezultate eficiente în combaterea corupției și a altor infracțiuni grave. Rolul principal al EPPO va fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special a celor care implică fonduri europene, TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor dacă aceste două infracțiuni sunt legate de competența noastră principală. Totul va depinde de resurse. Dacă vom avea suficiente resurse, vom investiga eficient. 

V-ați exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că EPPO nu are resurse financiare și de personal suficiente pentru a schimba cu adevărat jocul. Fac statele membre suficient pentru ca instituția să aibă succes? Aveți suficient sprijin din partea Comisiei Europene și a Parlamentului?

După ce mi-am luat noua poziție, am început o evaluare. Desigur, bugetul a fost o problemă importantă pe care m-am concentrat. Dacă nu avem suficiente resurse, nu putem începe activitatea EPPO, nu putem lucra eficient. Am o experiență de 25 de ani ca procuror, așa că știu foarte bine ce înseamnă un buget pentru o instituție. De asemenea, este o chestiune legată de independență. Chiar dacă suntem independenți, dar nu avem un buget solid, va fi foarte dificil să ne facem treaba. Cu colegii mei am încercat să aflăm numărul real de cazuri pe care le vom primi de la statele membre. Problema principală când vorbim despre buget și resurse este numărul procurorilor europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga efectiv cazurile. În acest moment, în baza presupunerii inițiale a Comisiei Europene, vom avea 32 de procurori și ¼. Da, un sfert, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea. Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri. Este evident că e imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.

Un alt exemplu - vom avea unele state membre, de unde avem deja date, cu sute de cazuri în curs de investigare. Este foarte dificil să gestionezi sute de cazuri cu unul sau doi procurori. Desigur, numărul procurorilor europeni delegați care vor lucra în statele membre ar trebui să fie hotărât împreună de EPPO și de autoritățile naționale. Dar totul depinde de buget. Dacă Comisia stabilește numărul și va rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient. Problema esențială pentru viitorul EPPO va fi modul în care va fi stabilit bugetul pentru 2021. Aceasta este o decizie a Comisiei, care trebuie să vină cu o propunere pentru 2021, iar autoritatea bugetară ne va anunța dacă vom avea sau nu mai mulți bani.

Negocierile privind cadrul financiar multianual (CFM) se prelungesc. Comisia Europeană a decis că va elabora un nou proiect de buget, concentrându-se mai mult pe pandemie și pe criza economică. Credeți că acest lucru ar putea aduce riscuri pentru EPPO sau pentru resursele necesare funcționării acestuia?  

EPPO încă nu a început să investigheze cazuri, dar în acest moment, toate infracțiunile care sunt comise intră sub jurisdicția noastră. Acum avem un nou context cu această pandemie de COVID-19. Există o mulțime de motive pentru a crede că ne va crește competența. Nu știm acum cum va arăta următorul CFM. Vor fi mai multe fonduri? Va exista mai multă flexibilitate pentru a le folosi? Dacă da, anticipez că va fi mai multă muncă pentru EPPO. Este logic. Avem competență obligatorie, deci trebuie să investigăm toate cazurile care intră în jurisdicția noastră. Acesta este rolul nostru instituțional și nu putem negocia acest lucru. Pe baza experienței mele anterioare și văzând avertismentele pe care alți profesioniști din Europa le-au emis în această perioadă, pot spune că mai multe fonduri, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor UE înseamnă, din păcate, și oportunități de fraudă și de corupție. În acest context, am citit și un raport Europol, care este foarte interesant. Grupurile criminale organizate sunt deosebit de pricepute la anticiparea și exploatarea fiecărei oportunități, la scară industrială. Trebuie să pregătim un răspuns adecvat și cred că cel mai bun răspuns este EPPO. 

Dacă am înțeles corect, trebuie să așteptați rezolvarea bugetului pentru a începe negocierea cu statele membre cu privire la numărul de procurori europeni delegați de care aveți nevoie.

Da. Aș prefera să nu fie nicio restricție în cadrul acestor negocieri, deoarece procurorul șef european ar trebui să decidă numărul procurorilor europeni cu autoritățile naționale. Este foarte dificil să împarți 32 de procurori între 22 de state participante. Am început negocierile în ianuarie. Înainte de această criză, am vizitat 17 state membre și am început discuțiile cu miniștrii justiției, procurorii generali și toți reprezentanții autorităților naționale. Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt de ajuns pentru a face o treabă bună.

„Personal, nu sunt îngrijorată în privința presiunilor. Le fac față foarte bine. Când am fost numită la șefia Direcției Naționale Anticorupție din România, am spus că, dacă cineva va încerca să mă influențeze, va încerca să-mi ceară să nu-mi fac treaba sau să-mi spună cum să investighez cazul, aș anunța acest lucru public. Voi face la fel în această poziție.”

O altă problemă este modul în care vor lucra acești procurori. Există supoziția că putem avea procuror cu fracțiune de normă. Pe baza experienței mele, nu este OK ca procurorul să lucreze dimineața pentru EPPO și după-amiază pentru biroul său național, nu este corect dacă dorim să avem o luptă eficientă împotriva criminalității financiare. În primul rând, este vorba de independența procurorilor. Dacă sarcinile vor fi dublate, vor exista tot timpul probleme legate de independență. A doua problemă este legată de responsabilitate. Dacă un procuror ar avea și cazuri europene, dar și naționale, va fi foarte dificil să-l tragi la răspundere dacă nu ar investiga cazurile la timp. Acesta este motivul pentru care am insistat foarte mult să am doar procurori cu normă întreagă. Pentru independența, responsabilitatea lor și, mai important, pentru eficiență. 

Am vorbit despre procurorii europeni delegați în statele membre. Dar procurorii europeni care formează colegiul? În timpul vizitei în Slovacia, ați menționat că procedura de selecție nu a fost finalizată în toate țările. A fost rezolvată între timp această problemă? 

Da, aceasta este o altă problemă. Procedura de numire a membrilor colegiului nu este încheiată. Poate ar fi bine să explic ce este colegiul. Fiecare stat membru participant va desemna un procuror, vom avea 22 de procurori aici la Luxemburg, care vor constitui colegiul împreună cu procurorul-șef. Colegiul va lua principalele decizii în EPPO și va stabili prioritățile și politicile procurorilor pentru EPPO. În acest moment, procedura de numire este suspendată, deoarece un stat membru, Malta, nu a propus trei candidați eligibili. Sper că această problemă va fi rezolvată în curând, pentru că este foarte importantă. Putem stabili și aproba regulile și procedurile interne numai atunci când avem colegiul. După aceea, este important să recrutăm procurori europeni delegați în fiecare stat membru, iar numirea acestora depinde de colegiu și pentru ca toate aceste lucruri să fie rezolvate, vom avea nevoie de câteva luni. Imediat ce avem colegiul, putem face măsuri pentru a defini EPPO.  

Va funcționa Parchetul European până la sfârșitul acestui an, așa cum a fost planificat inițial?

Nu eu am stabilit această dată. A fost presupunerea Comisiei, care ar trebui să decidă când își va începe activitatea EPPO. Desigur, de când am ocupat această poziție am început pregătirile pentru ca totul să fie gata în noiembrie 2020, așa cum a fost planificat inițial de Comisie. Totuși, trebuie să rezolvăm cele două probleme: Colegiul și resursele financiare. Dar am început să recrutăm personal, să pregătim reguli interne și am luat măsurile necesare pentru a fi gata să începem la sfârșitul acestui an.

Care ar fi capacitatea de procesare a EPPO - în ceea ce privește numărul de cazuri - la început și după ce ajungeți la capacitate operațională maximă?

Pentru a fi eficienți, ar trebui să pornim cu viteza maximă de la start. Pe baza datelor primite de la statele membre, a consultărilor pe care le avem și a metodologiei noastre de calculare a numărului de cazuri, ne așteptăm ca în primele zile să primim aproximativ trei mii de cazuri. Desigur, putem alege să abordăm doar unele dintre ele, dar acestea sunt doar cazurile trimise de statele membre, cele care sunt deja înregistrate. Dar vom primi și reclamații de la persoane fizice, rapoarte de la alte instituții europene, astfel încât numărul total va depăși, evident, trei mii de cazuri. În plus, ne așteptăm ca în fiecare an să primim două mii de cazuri noi. Deci, trebuie să fim pregătiți să începem viteza maximă din prima zi. De aceea, prioritatea mea ca șef al Parchetului European este să-l construiesc cum trebuie și să investigăm eficient toate cazurile pe care le vom primi.

Parchetele sunt organizate diferit în statele membre, urmează diferite modele organizatorice, unele dintre ele fiind mai centralizate și ierarhizate. Ar putea acest lucru împiedica eficacitatea EPPO în unele țări?

În opinia mea, EPPO este modelul european. Este o instituție nouă, creată pentru a proteja interesele financiare europene, iar cea mai importantă prevedere este independența. EPPO va fi independent de guvernul național, de Comisie, de alte instituții, organisme și agenții europene. Acest lucru este foarte important, deoarece toți procurorii delegați care vor face parte din Parchetul European vor fi, de asemenea, independenți, astfel încât specificul național nu poate influența activitatea lor. Și acesta este standardul care ar trebui să fie urmat acum de toate parchetele din Europa. Importanța independenței procurorilor este susținută și de decizia sus-menționată a CEDO. Fără aceasta, independența sistemului judiciar ca atare și, în special, a judecătorilor ar putea fi compromisă. Și fără independență, nu putem vorbi despre eficiență în combaterea fraudei financiare și corupției. Nu este vorba doar despre procurori, desigur. Fără această independență, nu putem vorbi despre statul de drept, despre un proces echitabil pentru toate părțile, despre egalitatea în fața legii. Aceasta face independența o regulă crucială pentru funcționarea EPPO. Și acesta ar trebui să fie un model urmat de toate parchetele naționale. 

Sunteți sigur că existența Parchetului European ar putea susține independența procurorilor din statele membre în cazurile în care aceștia sunt supuși presiunii politice?

Da. Procurorii europeni delegați vor lucra sub conducerea EPPO, astfel încât vor fi independenți. De asemenea, structura EPPO în sine va fi foarte importantă. Vom avea camera permanentă formată din trei procurori europeni din state membre diferite și vor supraveghea investigațiile în state membre individuale. De exemplu, procurori din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazuri din România. Această organizare va face dificil ca cineva din statul respectiv să intervină în deciziile lor și numai această cameră permanentă va avea autoritatea de a supraveghea activitatea procurorilor delegați din țara respectivă.

Nu toate statele membre UE s-au alăturat cooperării consolidate care a format EPPO. Ce argument esențial ați oferi guvernelor care sunt încă în afară, pentru a adera la Parchetul European? Sau invers, ar trebui ca participarea la EPPO să fie o condiție prealabilă pentru un acces mai ușor la fondurile UE?

Aderarea la EPPO este o decizie politică. Sunt procuror, așa că voi vorbi ca procuror. Potrivit legislației actuale, trebuie să fim în contact și să discutăm și cu statele membre care nu s-au alăturat EPPO. Discuțiile le vom începe după ce vom termina consultările cu statele membre participante. Desigur, pentru noi ar fi mai bine să avem colegi din toate statele membre UE. Cred că munca și rezultatele noastre ar putea fi un argument bun pentru alții, dacă sunt într-adevăr interesați de investigarea eficientă a fraudei financiare, a crimelor financiare transfrontaliere. Nu doresc să investighez cazuri mici, suntem dedicați în special infracțiunilor transfrontaliere, pentru a rezolva cazuri pe care birourile naționale nu le pot rezolva din cauza limitărilor inerente ale sistemelor naționale. De exemplu, în acest moment este foarte dificil pentru un procuror să administreze probe de pe teritoriul altui stat membru. Dar am putea face asta prin EPPO. Așadar, una dintre valorile EPPO este capacitatea de a obține informații agregate la nivel european, de a efectua investigații fără limitarea frontierelor naționale. EPPO va generaliza, de asemenea, utilizarea celor mai eficiente tactici de investigare. Toate aceste argumente ar putea fi motive temeinice pentru aderarea la cooperarea EPPO, dar, în cele din urmă, este o decizie politică. În ceea ce privește mecanismele care ar putea ajuta la convingerea statelor membre care nu participă, această întrebare depășește jurisdicția mea. În calitate de procuror pot să comentez doar aspecte tehnice.

Unele cazuri legate de frauda financiară sau utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene ar putea fi foarte sensibile din punct de vedere politic, implicând persoane bine conectate politic. Investigarea cazurilor poate să nu vă crească popularitatea în anumite cercuri. Sunteți pregătiți să faceți față situației în care un anumit guvern ar încerca să limiteze activitatea EPPO în viitor? 

Mai în glumă, mai în serios, experiența mea anterioară a fost o pregătire bună pentru acest rol. Presiunea asupra procurorului român care combate corupția a fost foarte mare. Campaniile de intimidare și hărțuire au fost intense. Desigur, rolul EPPO va fi acela de a cerceta cazuri complexe, în special transfrontaliere. Există posibilitatea ca aceștia să implice oameni în „poziții importante” sau oameni bogați și influenți, dar aici ne întoarcem la problema independenței - aceasta este garanția că ne vom face treaba. O altă garanție va fi bugetul EPPO. Dacă nu trebuie să ne limităm activitățile din cauza resurselor insuficiente, vom face o treabă bună. Sper că toți procurorii delegați vor fi independenți, profesioniști și curajoși, cu o integritate ridicată. Cu instrumente legislative suficiente pentru a ne face treaba, vom avea toți factorii pentru un Parchet European care să funcționeze bine. Personal, nu sunt îngrijorată în privința presiunilor. Le fac față foarte bine. Când am fost numită la șefia Direcției Naționale Anticorupție din România, am spus că, dacă cineva va încerca să mă influențeze, va încerca să-mi ceară să nu-mi fac treaba sau să-mi spună cum să investighez cazul, aș anunța acest lucru public. Voi face la fel în această poziție. În calitate de procuror șef european, nu voi accepta directive de la nimeni și voi respecta independența colegilor mei din EPPO.

În calitate de procuror șef european, nu voi accepta directive de la nimeni și voi respecta independența colegilor mei din EPPO.

Ce s-ar întâmpla dacă statele membre vor adopta în viitor măsuri care ar limita independența procurorilor delegați? Aveți vreun instrument pentru a vă apăra instituția?

Încă de la început, este crucial să avem doar procurori delegați cu normă întreagă. Cred că nu putem lucra cu procurorii cu două pălării, care ar lua instrucțiuni și de la șefii lor naționali și din camera permanentă. În al doilea rând, sistemul de camere permanente asigură stoparea oricărei influențe la acest nivel. Am o oarecare experiență cu încercările de a influența activitatea procurorilor. Vom fi în contact permanent cu procurorii delegați, îi vom sprijini, îi vom ajuta, îi vom apăra în public, dacă este necesar, pentru că sunt sigur că munca lor poate duce la campanii de intimidare sau hărțuire. Vom lucra în echipă.

Interviu realizat de EURACTIV Slovacia. Traducerea și adaptarea de Bogdan Neagu