România nu este, în prezent, în pericol să piardă fonduri în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene din cauza nerespectării statului de drept, a declarat marți, pentru Agerpres, deputatul german Gunther Krichbaum (CDU).

Aflat la Brașov, deputatul german Gunther Krichbaum (CDU), președintele Comisiei Afacerilor Europene din Bundestag, a subliniat că stabilirea cadrului financiar multianual a fost una dintre principalele obiective ale Președinției germane și că, în prezent, există un rezultat clar al acestor negocieri, în urma cărora România nu va avea de suferit la capitolul alocări.

"Mecanismul statului de drept a jucat un rol extrem de important, deoarece, așa cum am subliniat noi, în Bundestag, datorită background-ului nostru, că nu putem da banii plătitorilor de taxe acelor state europene, parte din proiectul european, în care statul de drept nu este garantat. Apoi, este greu de justificat față de proprii noștri cetățeni. Eu cred că, în România, în ultima vreme, lucrurile s-au îmbunătățit cu o viteză incredibilă. Așa că, azi, nu cred că există vreo temere că banii pentru România ar putea fi 'tăiați'", a declarat Gunther Krichbaum pentru Agerpres.

El a remarcat, totodată, că "lupta împotriva structurilor criminale, a corupției" rămân un obiectiv pentru viitor, pentru România, "dar, sub noul guvern, lucrurile s-au îmbunătățit, mergând într-o direcție bună". 

Spre deosebire de Krichbaum, președintele Klaus Iohannis consideră că România a rezolvat problema statului de drept.

”Din fericire, în România tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care s-au făcut”, a spus președintele în weekend, la Bruxelles.

Comisia Europeană a propus o corelarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Propunerea a fost susținută de mai multe state, dar s-a ajuns la un compromis la presiunile Ungariei și Poloniei. Acest compromis face foarte dificil de pus în practică sancțiuni pentru încălcarea statului de drept, situație cu care UE se confruntă și în prezent în cazul Budapestei și Varșoviei.