Întrebat dacă este posibilă normalizarea relațiilor cu Serbia, Kurti a spus presei elvețiene: „Serbia nu este o țară normală pentru că nu s-a distanțat de moștenirea dictatorului Slobodan Miloșevici. Belgradul caută o relație cu vecinii săi similară cu cea pe care Moscova are cu Ucraina și Belarus. Prin urmare, această vecinătate reprezintă un risc de securitate pentru noi".

În interviu, Kurti a vorbit despre dialogul în curs cu Serbia și despre modul în care Kosovo rămâne angajat în normalizarea relațiilor, relatează EURACTIV.

„Suntem interesați să realizăm o normalizare completă a relațiilor dintre cele două țări pe baza recunoașterii reciproce. Suntem mereu pregătiți pentru un dialog constructiv”, a spus Kurti.

El a adăugat că o întâlnire cu președintele sârb Aleksander Vucici ar putea fi pusă pe agendă în curând, chiar și la Forumul Economic Mondial de la Davos, dar depinde de trimisul special al UE, Miroslav Lajcak.

În privința plăcuțelor de înmatriculare care au la tensiuni în creștere în ultimii doi ani, Kurti a întrebat mass-media elvețiană dacă vor accepta ca o minoritate din țară să călătorească cu plăcuțe franceze sau italiene și să refuze să le schimbe.

„Marea majoritate a sârbilor din nordul țării noastre nu au nicio problemă cu plăcuțele de înmatriculare din Kosovo. Un grup mic este instrumentat din Belgrad. Oamenii înarmați din spatele baricadelor nu sunt interesați de drepturile omului, ci de teritoriu. Ei vor să protejeze nordul Kosovo ca o zonă fără lege”, a spus el.

Kurti a subliniat, de asemenea, că sunt în curs de desfășurare întâlniri cu membrii societății civile din Serbis, dar acestea sunt păstrate private din motive de securitate. „Am angajat un consilier sârb la începutul primului meu mandat. Imediat ce numirea sa a devenit publică, el și soția sa au fost atât de amenințați, încât tânărul și-a dat demisia din funcție. Alții înaintea lui care doreau integrarea au fost uciși”, a spus el.