Liderii UE se întâlnesc pentru un summit de o zi cu o agendă foarte încărcată

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru un summit de o zi cu o agendă foarte încărcată, incluzând de la invazia rusă a Ucrainei la tranziția puterii în Siria și la noua administrație Donald Trump, informează „Euronews”.
Este primul summit prezidat de Antonio Costa, de când și-a asumat președinția Consiliului European la 1 decembrie, ca parte a noului ciclu legislativ al blocului. Președintele francez Emmanuel Macron nu va participa din cauza situației catastrofale din Mayotte, devastată de ciclonul Chido.
În ciuda listei bogate în argumente, nu este prevăzut ca întâlnirea să ducă la o schimbare în niciuna dintre acestea. În schimb, discuțiile vor avea ca scop consolidarea și coordonarea activității desfășurate într-o perioadă de incertitudine extremă pentru Europa.
Ziua va începe cu Ucraina, principala prioritate pentru lideri, și cu un discurs al președintelui Volodimir Zelenski, care va cere un sprijin militar mai mare și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.
Zelenski estimează că țara sa are nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, cruciale pentru protejarea orașelor și centralelor electrice ucrainene de bombardamentele necruțătoare ale Rusiei. Liderul ucrainean a abordat subiectul, miercuri seară, în cadrul unei întâlniri găzduite de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la care au participat un grup select de lideri ai UE, printre care italianca Giorgia Meloni și polonezul Andrei Duda.
„Este o oportunitate excelentă de a vorbi despre garanțiile de securitate pentru Ucraina de astăzi și mâine”, a spus Zelenski, în picioare alături de Rutte.
„Este foarte important să folosim aceste două zile la Bruxelles pentru a ne întâlni cu toți partenerii noștri și pentru a avea aceeași – foarte important – nu divizată, (dar) aceeași poziție comună a Europei cu privire la modul de a garanta securitatea Ucrainei, cum să ne întărim pe noi și poporul nostru”.
Summitul are loc într-un moment periculos pentru Kiev, când forțele ruse câștigă teren în estul țării, iar soldații nord-coreeni luptă în regiunea Kursk. Participarea Coreei de Nord, estimată la aproximativ 11.000 de soldați, a extins amploarea războiului și a oferit Rusiei un colac de salvare esențial pentru a compensa pierderile grele pe teren. Zelenski a avertizat că desfășurarea Coreei de Nord ar putea crește până la 100.000 de soldați.
După ce președintele ucrainean va părăsi sala, șefii de stat și de guvern se vor dedica unei discuții cu titlul abstract „UE în lume”, care se va ocupa în esență de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, programată pentru 20 ianuarie.
Întoarcerea lui Trump a agravat sentimentul profund de anxietate al UE, cu temeri tot mai mari că republicanii vor face presiuni în curând pentru un acord grăbit pentru a pune capăt războiului, care ar însemna concesii teritoriale dureroase pentru Kiev și o responsabilitate militară mai mare pentru europeni - posibil sub forma unei misiuni de menținere a păcii.
Amenințarea repetată a lui Trump de a afecta mărfurile străine cu taxe liniare crește, de asemenea, neliniștea. Restricțiile pe bogata piață americană ar putea arunca blocul într-o spirală de stagnare economică și declin industrial.
Discuțiile, însă, nu vor produce un manual detaliat despre cum poate fi înfruntat președintele american: liderii nu vor să anticipeze acțiunile lui Trump înainte ca acestea să fie propuse, deoarece acest lucru preventiv ar putea duce la alegeri politice greșite.
În concluziile comune, al căror proiect a fost văzut de „Euronews”, cele 27 de state membre vor sublinia principiul că „nicio inițiativă referitoare la Ucraina (nu ar trebui) să fie luată fără Ucraina” și vor cere „consolidarea urgentă” a sprijinului militar, precum sisteme de apărare aeriană, muniție și rachete. Scopul final, explică diplomații, este acela de a pune Kievul în cea mai puternică poziție posibilă pentru a se pregăti pentru viitoarele negocieri cu Rusia.
„Europenii sunt puternic uniți, spunând că sprijinul european pentru Ucraina trebuie să fie continuat și chiar consolidat și că nu trebuie să ne relaxăm eforturile”, a spus un diplomat de nivel înalt, vorbind sub rezerva anonimatului.
Această unitate este, însă, din ce în ce mai tensionată. Viktor Orban din Ungaria a fost mustrat de Zelenski pentru că a propus așa-numita „încetare a focului de Crăciun”, în timp ce slovacul Robert Fico a sugerat că UE „trece de la a fi un furnizor de arme la un făcător de pace”.
Pe lângă Ucraina și Trump, celălalt subiect principal de pe agenda summitului va fi Siria și tranziția sa de putere, după 24 de ani sub conducerea brutală a lui Bashar al-Assad. La începutul acestei săptămâni, UE a avut primul contact cu Hayat Tahrir al-Sham (HTS), forța rebelă care a condus ofensiva care l-a răsturnat pe Assad și care conduce țara devastată de război către o nouă politică. Angajamentul a fost luat la nivel de ambasadori și, deocamdată, liderii intenționează să-l mențină așa, deoarece HTS rămâne pe lista neagră a organizațiilor teroriste a Națiunilor Unite și, prin extensie, a tuturor țărilor Uniunii Europene, datorită legături anterioare cu Al-Qaeda și multiplelor acuzații de încălcări ale drepturilor omului.
De la schimbarea regimului, HTS și liderul său, Ahmed al-Sharaa (cunoscut și sub numele Mohammad al-Julani - n.red.), au adoptat o politică mai moderată, jurând că vor desființa toate facțiunile rebele și îndemnând Rusia „să reconsidere” prezența sa militară controversată în țară.
„Siria trebuie să rămână unită”, a spus al-Sharaa, în această săptămână. „Trebuie să existe un contract social între stat și toate religiile pentru a garanta justiția socială”.
Grupul a cerut țărilor occidentale să revoce desemnarea de teroristă și multiplele sancțiuni impuse autocrației lui Assad.
„Nu suntem naivi cu privire la proveniența acestor oameni și a trecutului lor, dar au spus câteva lucruri pentru care le putem cere socoteală”, a spus un diplomat de nivel înalt dintr-o altă țară. „Să vedem cum se așează praful după evenimente”.
Ursula von der Leyen, care a călătorit în Turcia săptămâna aceasta pentru a discuta despre tranziția siriană cu un jucător regional cheie, președintele Recep Tayyip Erdogan, a declarat că relaxarea sancțiunilor va avea loc treptat, pe baza acțiunilor pe care HTS le va întreprinde pe teren.
„Trebuie să vedem progrese reale către un proces politic incluziv”, a spus Ursula von der Leyen. Președintele Comisiei Europene a subliniat că repatrierea refugiaților sirieni, găzduiți în Europa, ar trebui să aibă loc pe bază strict voluntară, întrucât situația din țară, devastată de un sângeros război civil, rămâne prea instabilă și riscantă. Între timp, Austria a oferit 1.000 de euro pentru fiecare refugiat sirian care dorește să se întoarcă în țara natală.
Migrația va fi și ea pe ordinea de zi, joi, deși nu sunt așteptate decizii. Ultimul summit din octombrie a marcat un punct de cotitură important, atunci când liderii au aprobat externalizarea procedurilor migratorii sub forma unor „huburi de repatriere”, tabere situate în țări îndepărtate, unde pot fi transferați solicitanții de azil respinși.
Planul, care prezintă controverse juridice și financiare, este încă în fază incipientă.
Totodată, șefii de stat și de guvern vor discuta pe scurt despre Georgia, care a fost zguduită de nopți consecutive de proteste, de când prim-ministrul Irakli Kobakhidze a anunțat unilateral suspendarea discuțiilor de aderare până în 2028.
Represiunea violentă împotriva protestatarilor pro-UE a dus la ciocniri haotice de stradă, la arestarea exponenților din opoziție, la numeroase rapoarte despre răniți și la sute de arestări, declanșând un val de condamnare în întregul bloc.
O încercare inițială de a impune sancțiuni UE oficialilor georgieni responsabili de represiune a fost blocată de Ungaria și Slovacia, la începutul săptămânii. Ca plan B, Comisia UE pregătește o propunere de suspendare a scutirilor de viză pentru diplomații georgieni, o măsură mai puțin severă decât sancțiunile, dar care necesită doar o majoritate calificată.
Sursa: Rador Radio România
Comentarii