Cel mai longeviv lider din Europa a fost reales în urma unei curse electorale despre care cei mai mulți cred că a fost trucată. Rezultatul cimentează puterea unui lider considerat drept un vajnic aliat al Rusiei, scrie „The New York Times”.

Duminică, liderul cu cel mai îndelungat mandat din Europa, președintele Aleksandr G. Lukașenko, din Belarus, și-a adjudecat cea de-a șaptea victorie consecutivă în alegeri, iar adversarii săi din exil au calificat evenimentul drept o mascaradă al cărei unic scop este acela de a-i cimenta puterea dictatorială în această fostă republică sovietică, totodată, cel mai apropiat aliat al Rusei.

„Să nu folosiți cuvântul ‚alegeri’ atunci când vă referiți la această farsă”, a declarat Svetlana Tihanovskaia, o lideră a opoziției care a fugit din Belarus în urma alegerilor prezidențiale anterioare, din 2020, după înăbușirea brutală a unor proteste care reclamau o fraudă electorală. „Este o înscenare prin care Lukașenko încearcă să se agațe de putere cu orice preț”.

Rezultatele oficiale, difuzate luni dimineață, i-au oferit lui Lukașenko o nouă victorie la nivelul întregii țări, cu 86,82% din voturi. Procentul îl depășește până și pe cel pretins la alegerile contestate din 2020 – un rezultat pe care opozanții și guvernele occidentale l-au calificat drept extrem de neplauzibil și care a provocat mari proteste de stradă.

Întrucât disidenții din țară au fost reduși la tăcere de atotputernicul aparat de securitate al lui Lukașenko, de această dată, eventuale proteste au slabe șanse.

Spre deosebire de anul 2020, când lui Tihanovskaia i s-a permis să candideze împotriva lui Lukașenko, ea autodeclarându-se drept câștigătoare, alegerile de duminică au fost un eveniment extrem de controlat și de bine stăpânit, prezentând exclusiv candidați loiali președintelui. Niciunul dintre ei nu și-a exprimat dorința reală de a-l învinge pe Lukașenko, un om care a guvernat Belarusul cu o mână de fier începând din 1994.

Tihanovskia, aflată în străinătate începând din anul 2020, nu a participat la alegerile de duminică, în schimb a condus de la Varșovia o demonstrație de protest împotriva lui Lukașenko, care și-a bătut joc de eforturile sale, pretinzând că președintele Trump a tăiat finanțarea mișcării de opoziție a acesteia din exil. Se pare că el se referea la o ordonanță de săptămâna trecută, prin care s-a blocat orice ajutor acordat străinătății, stabilindu-se o perioadă de 90 de zile de reevaluare.

Potrivit rezultatelor oficiale anunțate de Belta, o agenție de presă de stat, trei dintre adversarii care au candidat împotriva lui Lukașenko, și-au adjudecat fiecare aproximativ sau chiar mai puțin de 2 procente. Un al patrulea candidat, din partea Partidului Comunist, Serghei Sirankov, și-ar fi adjudecat 3,2 procente.

În cursul unei dezbateri televizate de săptămâna trecută, la care președintele nu a fost prezent, Sirankov a spus că vrea să fie „cinstit”,  el recunoscând că „toată lumea din acest studiou știe că Aleksandr Lukașenko va câștiga”.

Întrucât toți adversarii importanți ai lui Lukașenko sunt fie la închisoare, fie în exil, iar întreaga presă îl ovaționează pe câștigător, rezultatul era anticipat. Dar este un rezultat care încă mai contează pentru un președinte care dorește să demonstreze țării sale – dar și președintelui Rusiei, Vladimir V. Putin – că tulburările din 2020 au fost potolite.

Într-o declarație făcută duminică, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a calificat alegerile drept o „înscenare”, ele „nefiind nici libere, nici corecte”.

Dar o serie de observatori din sectorul electoral - începând cu Africa și cu fostele republici sovietice și terminând cu niște partide europene de extremă-dreaptă din Europa, precum Alternativa pentru Germania - au calificat alegerile drept un triumf al democrației, criticând afirmațiile venite din partea unor oficiali europeni și din partea Parlamentului European.

„Unii spun că aici este vorba despre dictatură, dar eu nu prea cred asta – realitatea din Belarus este cu totul alta”, a declarat pentru agenția oficială de presă din Belarus Krastio Vrancev, un observator reprezentând un partid naționalist din Bulgaria. „Oamenii sunt calmi și comunică cu ușurință or, în Europa, nici vorbă de așa ceva”, a mai adăugat el.

Alegerile s-au desfășurat cu siguranță în liniște, într-o liniște atât de mare, încât Lukașenko nici nu s-a obosit să aibă o campanie, afirmând că e prea ocupat ca să poată participa la o dezbatere cu ceilalți patru candidați sau să organizeze mitinguri. Totuși, acceptând uzanțele politice, săptămâna trecută, el a semnat un decret prin care a majorat pensiile cu 10% începând din luna februarie.

Un recent sondaj de opinie cu privire la Belarus, efectuat de Chatham House, un grup britanic de cercetări, reflecta o mare nemulțumire față de evoluția economiei, afectată grav de sancțiunile economice impuse țării din cauza sprjinului acordat Rusiei în urma invaziei acesteia din Ucraina, din 2020. Numai 11% dintre subiecți se declarau mulțumiți de economie, în vreme ce numai 32% se pronunțau în sprijinul invaziei lansate de Rusia.

Potrivit sondajului, principalul atu al lui Lukașenko ar fi „imaginea sa favorabilă” în calitate de „politician care caută să împiedice implicarea Belarusului într-un conflict militar în urma invaziei Rusiei din Ucraina”.

Duminică, în cursul unei conferințe de presă desfășurate la Minsk, Lukașenko a negat că ar elibera deținuți în scopul unor favoruri din străinătate, afirmând: „Puțin îmi pasă de Occident”. El a spus că decizia sa pe această temă „se bazează pe principiile umanității”.

Niciunul dintre cei mai importanți opozanți ai lui Lukașenko, inclusiv Serghei, soțul lui Tihanovaskaia, nu a fost eliberat. Statele Unite și Uniunea Europeană au păstrat sancțiunile în vigoare.

Dând de înțeles că autoritățile speră să se bucure de o mai mare simpatie din partea noii Administrații Trump, săptămâna trecută, presa de stat din Belarus a relatat cu bucurie că, în urma inaugurării de la Washington, Departamentul de Stat și-a retras de pe portalul său o declarație critică pe tema alegerilor de duminică, inițial difuzată de fostul secretar de stat, Antony J. Blinken.

Declarația ștearsă a lui Blinken califica alegerile din Belarus drept o farsă, afirmând: „Statele Unite se alătură multora dintre aliații noștri europeni, estimând că alegerile din Belarus nu pot fi credibile într-un mediu în care cenzura este omniprezentă, iar presa independentă nu mai există”.

Sursa: Rador Radio România