Într-o serie de inițiative în acest sens, președintele francez a prezidat o întâlnire cu șefi militari din treizeci de țări, majoritatea din blocul european și unii parteneri NATO, precum Turcia, Canada, Regatul Unit și Australia, în cadrul Forumului de Apărare și Strategie de la Paris, dedicat strategiei militare. Obiectivul a fost acela de a avea un contact inițial sau o discuție preliminară despre țările care ar fi dispuse să integreze un posibil contingent de menținere a păcii în Ucraina și ce opțiuni sau modalități de colaborare ar putea fi luate în calcul.

Întâlnirea, desfășurată cu ușile închise la Școala Militară din Paris, a fost coordonată de comandamentul militar al NATO. Participarea la forum nu presupunea implicarea directă sau angajamentul de a trimite trupe.

Planurile pe care Franța și Marea Britanie le-au conturat în ultimele săptămâni nu au în vedere trimiterea de soldați europeni aproape de prima linie. Întăririle ar fi în spate, dar majoritatea partenerilor europeni sunt de acord că trebuie să fie suficient de semnificative pentru a descuraja atacurile rusești.

Macron a ridicat problema acestei întâlniri în cadrul unui discurs adresat poporului francez, săptămâna trecută, spunând că invită țări care „doresc să-și asume responsabilitățile” în cazul unei potențiale „desfășurari de forțe europene în Ucraina pentru a asigura respectarea deplină a unui viitor acord de pace”.

Președintele francez a subliniat că acești militari „nu vor merge să lupte în linia întâi, ci vor fi acolo, odată cu semnarea acordului de pace, pentru a garanta respectarea deplină a acestuia”.

Reuniunea de la Paris vine după ce UE a convenit asupra unui plan de reînarmare în valoare de 800 de miliarde de euro, decizie luată sub presiunea administrației Trump.

Reprezentanța Spaniei la întâlnirea de la Paris a fost condusă de șeful Statului Major al Apărării, amiralul general Teodoro López Calderón. Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, precizase clar în ajunul întâlnirii că prezența lui López Calderón „nu însemna în niciun fel care va fi implicarea Spaniei în ceea ce privește posibila trimitere de trupe”. Pentru Robles, aceasta ar fi o „decizie dificilă și complexă care va fi întotdeauna evaluată în contextul unității țărilor Uniunii Europene și al sprijinului pentru Ucraina”.

În orice caz, autoritățile franceze au precizat că prioritatea, înainte de formarea unui eventual contingent de menținere a păcii din mai multe țări, este sprijinirea forțelor armate ucrainene.

„Armata ucraineană rămâne prima garanție a securității”, a declarat ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, cu puțin timp înainte de începerea summitului șefilor militari de la Paris de marți. Lecornu a subliniat că importanța întâlnirii cu ușile închise a șefilor militari de la Paris este aceea că reprezintă „primul pas către garanțiile de securitate” în Ucraina.

Forumul continuă cu o altă întâlnire a miniștrilor Apărării din Marea Britanie, Germania, Italia, Polonia și Franța. Omologul lor ucrainean va participa de la distanță. Prin această secvență diplomatică, Macron încearcă să transmită ideea că Franța conduce schimbarea de direcție europeană pentru a aborda o posibilă soluție a războiului din Ucraina și pentru a scăpa de dependența militară de SUA. Pe lângă riscul ca Washingtonul nu doar să se retragă din Ucraina, așa cum a făcut deja – sau cel puțin temporar –, mai există și acela că va înceta să mai ofere garanții celorlalți membri ai NATO. Pentru că o idee împărtășită pe larg este aceea că ostilitatea Rusiei față de democrațiile europene nu este un lucru trecător și nici ambițiile sale expansioniste.

Sursa: Rador Radio România