Macron îi cere lui Xi să convingă Rusia “să-și recapete rațiunea"
Macron și Xi pledează pentru o revenire la tratative și pentru încetarea atacurilor asupra populației civile din Ucraina, relatează The New York Times.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și Xi Jinping, cel mai important lider al Chinei, au lansat joi un apel, pledând pentru o revenire la tratative de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, dar Xi nu a precizat dacă se va folosi de strânsele sale relații cu Moscova pentru a convinge Rusia să treacă la negocieri.
Întâmpinat cu mare pompă la Marele Zid al Poporului, Macron i-a spus lui Xi că se bazează pe el "pentru a face Rusia să-și vină în fire și pentru a convinge toată lumea să revină la masa negocierilor” pe tema Ucrainei.
Ulterior, adresându-se jurnaliștilor, Xi s-a arătat înclinat să dea un răspuns pozitiv. El a spus că, "alături de Franța, facem apel la reținere și la rațiune” în acest conflict, adăugând că China caută "o revenire rapidă le negocieri de pace în vederea unei înțelegeri politice și a unei arhitecturi europene care să fie echilibrată și durabilă”.
Alături de Macron, liderul chinez a subliniat că China face apel la protecția civililor. "Armele nucleare trebuie excluse, iar războiul nuclear trebuie evitat".
Declarația sa, care respinge categoric un război nuclear și care cere ca populația civilă, frecvent vizată de ruși, să nu mai fie atacată, marchează o implicită distanțare de președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Dar nu a fost clar dacă Xi va exercita vreo presiune pentru a-l convinge pe Putin să negocieze, așa cum ceruse Macron, sau dacă Xi va purta convorbiri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care, luna trecută, a spus că China ar putea fi un "partener" în drumul spre pace.
Potrivit textului oficial, Xi nu a menționat războiul din Ucraina și s-a limitat la a comenta că, în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, China și Franța trebuie să fie "apărători fermi ai unei lumi multipolare" și ai unei "mai mari democrații în relațiile internaționale", notează La Razon.
"În ciuda unui pauze de peste trei ani și în ciuda unui peisaj internațional în schimbare și instabil, China și Franța au lucrat pentru a menține relațiile puternice și pozitive. Ne-am sprijinit reciproc în lupta împotriva pandemiei și am observat o creștere solidă a comerțului bilateral și a cooperării în sectoarele aerospațial, aviatic, agricol și alimentar", a spus el.
Luna trecută, Xi s-a deplasat la Moscova pentru a-i face o călduroasă vizită lui Putin, dar el nu a discutat direct cu președintele ucrainean după invazia Rusiei, survenită cu peste un an în urmă.Joi, niciunul dintre cei doi lideri nu a acceptat întrebări din partea jurnaliștilor.
Vineri, Xi va discuta cel puțin șase ore cu Macron la Beijing și Guangzhou – un tratament pe care diplomații occidentali îl califică drept excepțional, considerându-l o confirmare clară a intențiilor de concliere.
Greu încercata economie europeană are nevoie de piața chineză, iar Europa îi oferă Chinei mari șanse economice, niște șanse care nu sunt și la îndemâna Rusiei.
"China consideră Europa drept un pol independent al acestei lumi multipolare", a spus Xi.
A fost un semnal explicit, relevând că el nu vede alianța Americii cu Europa și adâncile relații transatlantice materializate prin NATO drept o trăsătură definitorie a continentului pe care China caută să-l contureze în secolul XXI.
Sursa: RADOR
Background
Von der Leyen consideră "pozitiv" faptul că Xi Jinping vrea să vorbească cu Zelenski
"A fost interesant să-l auzim pe președintele Xi reiterându-și voința de a vorbi, când condițiile momentului vor fi propice. Cred că este un element pozitiv", a declarat ea într-o conferința de presă la Beijing, relatează La Libre Belgique.
Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen vor avea o întâlnire cu Xi Jinping, unde vor face auzită vocea Europei cu privire la conflictul care zguduie Bătrânul Continent de mai bine de un an.
În ultimele săptămâni, presiunea internațională a crescut cu încă un nivel asupra Chinei pentru a o încuraja să se implice pentru pacea în Ucraina. Pentru că, deși Beijingul spune că este oficial neutru, Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă și nici măcar nu a vorbit la telefon cu omologul său ucrainean Volodomir Zelenski.
În schimb, el a mers recent la Moscova pentru a-și reafirma alianța cu președintele rus Vladimir Putin, o întâlnire cu alura unui front anti-occidental.
În acest context, Emmanuel Macron are ambiția de a "fi o voce care unește Europa", motiv pentru care a invitat-o pe președinta Comisiei Europene să-l însoțească, după cum a amintit miercuri într-un discurs. Dar vor adopta cei doi același ton?
În prima zi a vizitei sale de stat de trei zile, președintele francez a declarat miercuri că Beijingul ar putea juca un "rol major" în "găsirea unei căi de pace" în Ucraina, citând documentul în 12 puncte privind poziția chineză publicat în februarie.
La rândul ei, Ursula von der Leyen a emis un avertisment mult mai dur săptămâna trecută la Bruxelles: "Modul în care China va continua să reacționeze la războiul lui Putin va fi un factor determinant în viitorul relațiilor dintre UE și China".
"Acum, după ce și-a ținut discursul, ea se află clar în colimatorul Beijingului pentru că a expus o viziune destul de fermă și dură față de Beijing, care nu este deloc cea a lui Emmanuel Macron", explică pentru AFP Marc Julienne, de la Institutul Francez de Relații internaționale (Ifri).
"Vom vedea cum vor distribui rolurile", adaugă el, poziția fermă a liderului european putând face "ca Emmanuel Macron să fie întrecut de Ursula von der Leyen".
Dar "a juca rolul polițistului bun și a celui rău între Macron și von der Leyen la Beijing ar slăbi instantaneu narațiunea europeană a unui front unit", avertizează Antoine Bondaz de la Fundația pentru Cercetare Strategică într-o notă analitică.
Președinții Macron și Xi trebuie să facă declarații în fața presei înainte de o cină de stat care va încheia o zi de ceremonial bine ritmat.
Această vizită are loc într-un nou moment de tensiune în jurul chestiunii Taiwanului, imediat după întâlnirea, în Statele Unite, dintre președinta taiwaneză Tsai Ing-wen și speakerul Camerei Reprezentanților americane, Kevin McCarthy. Joi, Beijingul a promis un răspuns "hotărât", iar insula autonomă a anunțat imediat că a detectat trei nave de război și un elicopter antisubmarin chinez în apropierea sa.China consideră Taiwanul ca fiind una dintre provinciile sale, pe care intenționează să o readucă în cele din urmă sub controlul său.
"Nu am senzația că există dorința de a reacționa exagerat" din partea chineză, a încercat să relativizeze Emmanuel Macron, miercuri, în fața jurnaliștilor, sugerând că problema Taiwanului nu ar fi un dosar prioritar în discuțiile sale.
Marc Julienne consideră că este "necesar" ca el să-i exprime președintelui Xi "profunda îngrijorare pe care o avem cu privire la stabilitatea strâmtorii Taiwan și cu privire la posibila ruptură a status quo-ului", amintind că "Franța se prezintă ca o putere a Indo-Pacificului".
Călătoria președintelui Macron, care își propune să reînnoiască dialogul față în față după trei ani la distanță din cauza crizei de sănătate, va avea o componentă economică importantă: el a venit cu peste 50 de lideri de afaceri francezi, inclusiv cei de la Airbus, EDF și Veolia.
"Vor fi semnate mai multe contracte importante" joi, a promis el, cerând să nu aibă loc o "dezasociere" de China.
Sursa: RADOR
Comentarii