Fără a promite o aderare rapidă a Kievului la NATO, Emmanuel Macron a plasat în centrul contraofensivei sale diplomatice delicata chestiune a ”garanțiilor de securitate” care ar trebui să consfințească, înainte și după încheierea ostilităților, sprijinul oferit de Occident Ucrainei.

”Dacă vrem o pace durabilă, dacă vrem să reprezentăm o contrapondere în fața Rusiei și să fim credibili în fața ucrainenilor, trebuie să acordăm Ucrainei mijloacele pentru a preveni orice nouă agresiune și să o includem într-o [o] arhitectură de securitate credibilă”, a spus el la Bratislava.

”Sunt în favoarea unor garanții tangibile și credibile (…) Trebuie să fim mult mai ambițioși decât suntem uneori în aceste aspecte”.

Poziția destul de deschisă a șefului statului vine într-un moment în care negocierile pe acest subiect se intensifică între aliații Kievului, în perioada premergătoare summitului NATO de la Vilnius din 11 și 12 iulie.

Ridicată la summitul G7 de la Hiroshima, Japonia, chestiunea a fost discutată din nou joi de miniștrii de externe ai Alianței Atlantice reuniți la Oslo. Dar și în cadrul Comunității Politice Europene, ai cărei lideri, alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-au reunit joi lângă Chișinău, în Moldova. 

”Descurajare prin interdicție”

Ceea ce este acum în joc este de cea mai mare importanță: a promite Ucrainei garanții de securitate, fără a o integra în acest stadiu în NATO, în ciuda candidaturii oficiale a Kievului și a sprijinului pentru aderarea acestuia din partea multor țări din Europa Centrală, cu Polonia și Țările Baltice în frunte.

”Greii” Alianței, începând cu Statele Unite și Germania, resping extinderea Pactului la o țară aflată în război, deoarece riscă să atragă NATO peste noapte într-un conflict deschis cu Rusia – din cauza clauzei de asistență reciprocă în caz de agresiune externă (articolul 5).

O perspectivă pe care nu și-o doresc nici președintele american, Joe Biden, nici cancelarul german, Olaf Scholz, nici Emmanuel Macron, toți trei nerăbdători să evite o escaladare cu Moscova.

”O serie de garanții din partea statelor care au aceleași opinii pot oferi ceea ce este cunoscut sub numele de «descurajare prin interdicție»”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bratislava.

”Important este să transmitem clar că prietenii Ucrainei îi vor sta alături, în timp, pentru a-i asigura securitatea”, a spus fosta ministră germană a apărării.

Cu toate acestea, în această etapă, Statele Unite și principalii săi aliați europeni, Germania, Franța și Regatul Unit nu au reușit să rezolve această ecuație. Toți patru au salutat inițial cu mari rezerve sugestiile făcute în septembrie 2022 de un grup de lucru condus de mâna dreaptă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Andrii Iermak, și de fostul secretar general al NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen. Acesta din urmă a propus stabilirea unui ”pact de securitate” ambițios pentru Ucraina, în așteptarea integrării acesteia în Alianță. 

”Opțiunea israeliană”

În ultimele săptămâni, discuțiile s-au intensificat, dar nu s-a ajuns încă la o concluzie. ”Ideea ar fi să se definească angajamente concrete pentru a înființa o procedură de consultare-decizie dacă este necesar și să se configureze în mod concret livrarea de armament sau partajarea informațiilor”, spune Fabrice Pothier, directorul general al companiei de consultanță Rasmussen Global.

Dacă Emmanuel Macron a preluat conducerea după ce a rămas multă vreme discret pe acest subiect, Statele Unite, dar și Germania, rămân deosebit de precaute. Berlinul vorbește doar de ”asigurări”, și așteaptă ca aliatul american să-și clarifice intențiile.

Ucrainenii cer, la rândul lor, instituirea unui cadru multilateral de garanții, pe lângă o foaie de parcurs care să precizeze integrarea lor în Alianța Atlantică după război. Ei nu vor să se mulțumească cu simple declarații de intenție.

Administrația Biden examinează, potrivit diverselor surse, posibilitatea de a oferi Kievului garanții comparabile cu angajamentele asumate de Washington cu privire la Israel. Statele Unite au semnat un acord bilateral cu statul evreu, susținut de Congres, și îi oferă, pe lângă un sprijin financiar solid - aproape 4 miliarde de dolari (3,75 miliarde de euro) pe an - o cooperare în domeniul apărării și informațiilor. ”Reflecțiile sunt avansate, dar nu suficient de concretizate”, apreciază un expert european.

”Opțiunea israeliană va fi probabil foarte scumpă”, a avertizat un diplomat. De la începutul războiului, numai Statele Unite au donat arme în valoare de 40 de miliarde de dolari, acest lucru nefiind sustenabil pe termen lung. Mai mult, adaugă un alt diplomat: pentru a-și descuraja vecinii să atace, ”Israelul are bomba nucleară, pe care Ucraina nu o are”.  

Macron caută să recâștige inițiativa 

”Trebuie să construim ceva între securitatea oferită Israelului și apartenența deplină” la NATO, a spus Emmanuel Macron, fără a preciza natura angajamentelor pe care Franța ar fi pregătită să le asume.

În mod clar, ideea ar fi de a agrega garanțiile de securitate bilaterale, luate de diferite țări, și cele oferite de organizații multilaterale, cu mult dincolo de cadrul NATO.Și, de ce nu, ar fi inclusă Uniunea Europeană, care a fost foarte activă în probleme de apărare încă de la începutul invaziei rusești în Ucraina.

Finanțarea transferurilor de arme către Kiev, achizițiile comune de muniție sau pregătirea soldaților ucraineni ar putea fi permanente pe cinci ani, conform propunerilor studiate de Înaltul Reprezentant pentru Relații Externe, Josep Borrel.

”Până acum, Franța a fost extrem de prudentă. În 2022, a așteptat ceva timp înainte de a merge la Kiev, înainte de a livra arme sau de a-și spori contribuția în sprijinul Ucrainei”, estimează Pierre Haroche, lector la Universitatea Queen Mary din Londra.

Aceasta este o oportunitate unică de a-și recâștiga credibilitatea în fața aliaților săi, pentru că Statele Unite nu vor să se implice pentru moment, iar Germania întârzie să-și facă cunoscută poziția”.

La mai bine de trei ani de la diagnosticarea ”morții cerebrale” a NATO pentru a denunța jocul dublu al Turciei din cadrul acesteia, Emmanuel Macron a subliniat ”rolul foarte util” al Alianței în securizarea granițelor sale. Vladimir Putin ”a resuscitat-o prin electroșoc”, a spus șeful statului francez la Bratislava.

”Trebuie să ne punem în situația de a sprijini Ucraina pe termen lung într-un conflict de intensitate mare și medie”, a adăugat el. Scopul este de a permite Ucrainei să se apere în contraofensiva iminentă și, pe termen lung, de a descuraja Rusia să lanseze un nou atac când acest război se va termina.

Sursa: RADOR