În baza acestei decizii a Radei Supreme, Ucraina va deveni al 125-lea stat parte la acest tratat internațional care a pus bazele singurei instanțe penale internaționale cu vocație universală.

"Acest demers de o importanță deosebită, având în vedere mai ales contextul în care este realizat, subliniază angajamentul Ucrainei față de justiția internațională și dezideratul combaterii impunității pentru cele mai grave crime internaționale (crima de agresiune, genocid, crime împotriva umanității și crime de război). Acțiunea Ucrainei contribuie, neîndoielnic, și la legitimarea eforturilor sale de activare a tuturor mecanismelor jurisdicționale posibile pentru sancționarea agresiunii Rusiei împotriva sa", spune MAE.

România reiterează sprijinul său ferm pentru justiția penală internațională și pentru tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați de săvârșirea infracțiunilor de competența materială a Curții Penale Internaționale, inclusiv în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

+++

Rada Supremă de la Kiev a ratificat, miercuri, Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI). 281 de deputați din Parlamentul ucrainean au votat în favoarea adoptării proiectului de lege propus în acest sens, potrivit agenției de presă RBC.

Potrivit deputatului Iaroslav Jelezniak, în timpul examinării proiectului de lege, au avut loc dezbateri aprinse în legislativul național. În plus, înainte de vot, parlamentarii au primit scrisori de susținere față de documentul respectiv din partea Statului Major General și a șefului spionajului militar ucrainean, Kirilo Budanov.

După cum a explicat anterior șefa adjunctă a cancelariei prezidențiale de la Kiev, Irina Mudra, ratificarea de către Ucraina a Statutului de la Roma permite țării să obțină calitatea de membru cu drepturi depline în CPI, ceea ce va oferi posibilitatea de a nominaliza un candidat pentru postul de judecător și procuror al CPI, de a participe la alegerile judecătorilor și altor funcționari și de a coopera în mod eficient cu CPI.

Cel mai important lucru este că Ucraina a ratificat Statutul de la Roma printr-o declarație conform art. 124 din statutul respectiv, potrivit căruia CPI nu va avea competențe în temeiul art. 8 (crime de război) împotriva cetățenilor Ucrainei o perioadă de șapte ani de la ratificare. În plus, ratificarea va face posibilă aducerea infractorilor ruși în fața justiției. De asemenea, ratificarea Statutului de la Roma era una dintre obligațiile Ucrainei în temeiul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Ucraina a semnat Statutul de la Roma pe 20 ianuarie 2000, dar nu l-a ratificat, deși, după semnarea Acordului de Asociere cu UE. în 2014, ratificarea acestui document era considerată una dintre obligațiile internaționale directe ale Kievului. Pe 15 august 2024, președintele Volodimir Zelenski a propus Radei Supreme adoptarea unui proiect de lege pentru ratificarea Statutului de la Roma și o serie de modificări.

Administrația Zelenski a explicat că acest lucru ar permite Ucrainei, în calitate de participant, să se adreseze direct altor membri pe teritoriul cărora ar putea intra dictatorul rus, Vladimir Putin, sau apropiații săi, în vederea executării mandatelor de arestare a acestor persoane, care sunt suspectate de genocid împotriva poporului ucrainean și de crime de război.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA