Inițiatorii consideră deosebit de îngrijorător faptul că Slovacia este în prezent singura țară europeană în care aceste legi postbelice sunt încă folosite ca bază pentru confiscarea averilor, iar dezbaterile istorice devin imposibile.

Politicienii și cetățenii maghiari din Slovacia au lansat o petiție și – în semn de protest – au depus un autodenunț la poliție din cauza modificării Codului Penal, adoptată în decembrie anul trecut. Legislația contestată permite pedepsirea cu până la șase luni de închisoare a persoanelor care pun sub semnul întrebării în mod public actele juridice de după cel de-al Doilea Război Mondial, printre care Decretele Beneš.

Potrivit protestatarilor, este inacceptabil ca și în 2026 confiscările de proprietăți și restricțiile de drepturi să continue să fie efectuate conform unor legi care nu se bazează pe responsabilitatea individuală, ci pe descendență și vinovăție colectivă.

Inițiativa a fost lansată de politicianul Alianței Maghiare, Orosz Örs, avocatul și expertul în drepturile omului, János Fiala-Butora, și inginerul Attila Stubendek. În cadrul protestului, toți trei s-a autodenunțat la secția de poliție din Komarno, susținând că au criticat public legislația adoptată după al Doilea Război Mondial, care, conform textului legii, constituia o infracțiune.

Într-un videoclip postat pe pagina sa de socializare, Orosz Örs a spus că acest demers a fost discutat și cu președintele Alianței Maghiare, László Gubík, care s-a alăturat petiției prin semnarea acesteia.

Petiția subliniază că actele juridice adoptate după cel de-al Doilea Război Mondial nu au fost conforme cu principiile morale fundamentale sau cu dreptul umanitar, și este inacceptabil faptul că acestea sunt încă aplicate și astăzi. Documentul amintește că între 1945 și 1948, zeci de mii de oameni au fost privați de cetățenie, proprietate și drepturi fundamentale exclusiv pe baza naționalității lor; mulți au fost deportați sau condamnați la muncă silnică, inclusiv vârstnici și copii.

Inițiatorii subliniază că nu caută confruntare, ci vor să atragă atenția asupra faptului că modificarea legii restricționează sever libertatea de exprimare și dialogul public deschis. Potrivit lor, mulți nu vor să vorbească despre această chestiune, deoarece se tem de consecințele penale, motiv pentru care și-au asumat riscul autodenunțării.

Petiția cuprinde și revendicări concrete adresate Guvernului și Parlamentului slovac. Printre aceste cerințe se află: abrogarea controversatului paragraf din Codul Penal, înființarea unei comisii de experți pentru investigarea confiscărilor efectuate după 1989 și adoptarea unor modificări legislative care împiedică confiscările de avere în viitor și asigură despăgubiri pentru cei afectați. Inițiatorii petiției mai solicită ca Parlamentul de la Bratislava să își exprime regretul într-o rezoluție pentru aplicarea principiului vinovăției colective și să își ceară scuze victimelor nevinovate.

Inițiatorii consideră deosebit de îngrijorător faptul că Slovacia este în prezent singura țară europeană în care aceste legi postbelice sunt încă folosite pentru a fundamenta confiscările de active, în timp ce dezbaterea deschisă pe teme istorice este restricționată de legea penală.

Sursa: Rador Radio România