Discuțiile au vizat, printre altele politica fiscală, evoluțiile macroeconomice recente și reformele structurale asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Rata anuală a inflației și-a continuat traiectoria descendentă, ajungând în iulie la o singura cifră. Comparativ cu economiile similare din regiune, înregistrăm un nivel mai redus al inflației, față de Ungaria, Polonia și Cehia. Scăderea ratei inflației în primele șapte luni ale anului a fost antrenată în principal de dinamica prețurilor energiei și combustibililor. În ceea ce privește piața muncii, România manifestă reziliență, efectivul salariaților continuând să crească la maxime istorice, preponderent pe seama angajărilor din sectorului privat. Dinamica puterii de cumpărare rămâne în teritoriul pozitiv, în contextul unei creșteri salariale superioare ratei inflației. Pe partea de resurse, serviciile au rămas principalul motor al creșterii, cu un aport de 1,8 puncte procentuale în primul semestru, în vreme ce, pe partea de cerere, structura creșterii economice în prima jumătate a anului a fost mai favorabilă investițiilor, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut”, le-a explicat ministrul Marcel Boloș membrilor delegației, citat într-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor.

Echipa FMI a transmis că apreciază și încurajează angajamentul și eforturile Guvernului României de a implementa reforme și politici economice responsabile, pentru a asigura un climat favorabil dezvoltării durabile. De asemenea, a subliniat nevoia de a identifica și implementa măsuri de consolidare fiscală, inclusiv reducerea cheltuielilor neesențiale și îmbunătățirea colectării veniturilor. În plus, au evidențiat importanța continuării reformelor structurale pentru stimularea creșterii economice și pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor.

„În ceea ce privește politica bugetară, știți că pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv. În acest context, am prezentat măsurile pregătite de Guvern care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României, prin administrarea eficientă a veniturilor publice, dar și pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar și pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor” , a completat ministrul Marcel Boloș.

Cele două părți au convenit să poarte o nouă serie de discuții în cursul săptămânii viitoare, zilele acestea urmând ca FMI să aibă întâlniri cu reprezentanți Băncii Naționale, ai altor agenții guvernamentale, cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor neguvernamentale.

Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.

Anterior, ministrul Boloș a scris într-o postare pe pagina lui de Facebook faptul că FMI a subliniat: „Aveți nevoie de sustenabilitate fiscal-bugetară. Aveți nevoie să reduceți deficitul bugetar și să luați măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii.”

"În tot acest timp, țările UE care <donează> pentru noi privesc cum dăm din umeri.Așa am ajuns să vorbim despre nevoia unui pachet de măsuri fiscal-bugetare asumat de coaliția de guvernare, care ține agenda publică deja de prea mult timp. Un efort necesar și un efort care nu se poate opri aici. Pentru că în următorii ani va aduce beneficiile unui stat mai disciplinat și mai corect, care îi protejează pe cei care fac investiții. Pentru că va însemna cheltuieli publice mai înțelept făcute și cu resursa umană corect dimensionată, dar și un cadru fiscal mai predictibil pentru mediul de afaceri și mai onest pentru români", a mai scris Boloș.

Marcel Boloș a mai scris că, după Comisia Europeană, acum și FMI "ne atrage atenția".

"Vine European Commission și spune: <Aveți grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceți ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteți în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, și din Politica de coeziune și din PNRR.> Mai pe românește <v-ați întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiți fără să puneți nimic în loc și sacul a ajuns la fund>", a mai scris acesta.

Ministrul a completat că miza avertismentelor este riscul să pierdem 75 miliarde euro și să închidem toate proiectele de investiții, care ar rămâne fără sursă de finanțare.

"Adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, școli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau rețele de apă-canalizare s-ar opri", a mai explicat oficialul.