România și Bulgaria sunt statele membre cele mai nemulțumite de Pachetul Mobilitate 1, care afectează în special transportatorii rutieri din cele două țări.

”E un acord care e împotriva regulilor de bază ale Uniunii, eu n-am mai întâlnit o asemenea situație, e un pachet protecționist, promovat foarte tare de Macron, și susținut de nemți ca să aibă un punct pe agenda acelui acord încheiat între Germania și Franța că se vor sprijini reciproc. Spun asta pentru că toate asociațiile mari din industria germană resping acest Pachet”, a declarat pentru EurActiv România eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul bulgar Anghel Djambazki acuză faptul că UE protejează interesele Franței și Germaniei: "Mitul unei Europe cu două viteze este o realitate. Franța și Germania urmăresc interese pur economice". 

Votat în primă lectură în Parlamentul European în aprilie, Pachetul cuprinde trei directive contestate puternic de către transportatorii din Est, care acuză faptul că sunt tratați diferit în comparație cu colegii din Vestul Europei.

Și Polonia se opune formei actuale a Pachetului de Mobilitate și a încercat în septembrie o blocare a acestuia. În cadrul unei reuniuni extraordinare a Comisiei pentru Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European, eurodeputații au decis pe 19 septembrie că vor continua să lucreze la dispozițiile aprobate de Parlament în termenul anterior.

Comisia TRAN a stabilit că lucrările la Pachetul de Mobilitate nu vor reveni la Comisia Europeană pentru noi dezbateri, ci vor fi continuate în forma actuala. 

Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) acuză faptul că propunerile cuprinse în Pachetul Mobilitate au fost realizate pe fondul protecționismului în creștere al statelor membre din Vestul UE reunite în cadrul Alianței Rutiere, iar transportatorii români și est-europeni vor fi cei mai afectați prin măsurile propuse, care vor determina creșterea semnificativă a costurilor de operare și restricționarea transporturilor rutiere internaționale operate de aceștia în cadrul Uniunii Europene.

Cele mai importante două prevederi se vor aplica peste doi ani, astfel că Marian-Jean Marinescu spune că se mai poate face ceva:

”O să vedem ce se întâmplă la vot în Parlament pentru că va veni în Comisia TRAN, apoi în plen și eu cel puțin o să fac tot posibilul să nu fie acceptat de Parlament, dar chiar și ulterior sunt convins că lucrurile se pot schimba”.

O poziție fermă are și Bulgaria, care amenință cu o acțiune la Curtea de Justiție a UE. 

Ministrul bulgar al transporturilor, Rosen Jeliazkov, a declarat că, dacă decizia devine realitate, Bulgaria o va contesta în fața Curții de Justiție a UE, relatează publicația Duma, citată de Rador.

Ministrul bulgar al transporturilor, Rosen Jeliazkov, a declarat că, atunci când modificările legislative ale Pachetului de Mobilitate vor deveni realitate, Bulgaria va intenta proces la Curtea de Justiție a UE.

"Ne-am declarat clar intenția de a solicita arbitrajul instanței, deoarece măsurile propuse sunt disproporționate", a spus Jeliazkov după o întâlnire cu reprezentanți ai transportatorilor internaționali.

”Mă surprinde ceea ce au făcut Comisia pentru Transport și Parlamentul European, pentru că s-au luat unele decizii, dar restricțiile rămân pentru noi. Scopul este acela de a sancționa - înțelegându-se prin asta statele baltice, România, Bulgaria - ceea ce este regretabil", a declarat și Halil Letifov, președintele Comisiei pentru Transporturi din Parlamentul bulgar.

Impact asupra mediului

Șoferii de camioane grele vor putea dormi nu mai mult de 45 de ore în cabine, iar în restul timpului, ei trebuie să stea la hotel, cheltuielile fiind achitate de angajator. În plus, șoferii trebuie să se întoarcă de oriunde s-ar afla în țara de înmatriculare a vehiculului cel puțin o dată la patru săptămâni. Camioanele vor trebui să se întoarcă în țara în care compania este înregistrată cel puțin o dată la 8 săptămâni.

"Întoarcerea obligatorie acasă a vehiculelor și a șoferilor la patru săptămâni este o măsură care va duce la creșterea emisiilor poluante. Sunt estimări între 100.000 de tone de CO2 și până la 360.000 de tone de CO2, realizate de către diferiți operatori. Această problemă nu este generată numai de camioanele românești care se întorc acasă, ci de toate vehiculele care ar fi obligate să facă acest lucru. Bineînțeles, asta va duce și la o creștere a prețului produselor. În principiu, este o contradicție flagrantă cu ceea ce înseamnă politicile de decarbonizare lansate de Comisia Europeană și de Carta Albă a Transporturilor care vorbește de o Piață Unică a Transporturilor”, a declarat recent Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

El a explicat că deciziile privind întoarcerea acasă a vehiculelor și cea cu restricționarea cabotajului au fost luate fără să fie făcută o analiză de impact reală.

”Pentru transportatorii români impactul este absolut dezastruos, pentru că ar fi eliminați de pe piața de transport din Europa de Vest. Dacă socotim circa 50.000 - 60.000 de camioane care zicem să lucrează în Europa de Vest din România, ar însemna că 2.000 de camioane ar trebui să vină zilnic spre România și să de ducă înapoi spre Europa de Vest în plus față de cele care deja fac transport pe această rută", a subliniat Dinescu.