Alianțele politice care vor decide conducerea instituțiilor UE pentru următorii cinci ani vor fi finalizate abia după scrutinul din 6-9 iunie, dar zvonurile circulă deja, unul dintre numele vehiculate fiind cel al fostului premier italian Mario Draghi, în vârstă de 76 de ani.

Potrivit Bloomberg, președintele francez Emmanuel Macron negociază cu mai mulți lideri europeni instalarea lui Draghi, care a condus guvernul italian între februarie 2021 și octombrie 2022, la conducerea Comisiei, în timp ce Ursula von der Leyen se află în campanie pentru obținerea unui al doilea mandat.

"Există o imensă stimă reciprocă între Macron și Draghi. Cei doi au același angajament european, vorbesc pe aceeași limbă și au aceeași viziune economică”, a spus cercetătorul Marc Lazare, specialist în politica italiană.

"Legăturile lor au fost întărite de nevoia unui răspuns european la agresiunea rusă, prin furnizarea de arme Ucrainei, în timp ce Draghi a avut întotdeauna convingeri foarte atlantiste”.

Încă din decembrie 2021, Macron și Draghi au cerut o reformă a regulilor bugetare definite de criteriile de la Maastricht pentru a permite mai multe cheltuieli pentru investiții – singura modalitate, în opinia lor, de a concura eficient cu puterile industriale ale Statelor Unite și ale Chinei.

Însărcinat cu elaborarea unui raport privind competitivitatea UE, care va fi prezentat după alegeri, Draghi a recomandat și injectarea a 500 de miliarde de euro pe an în economiile europene pentru a accelera tranziția verde și digitală.

Între timp, Macron militează pentru un "șoc investițional comun”, poziție reafirmată în discursul său despre Europa de la Sorbona din 25 aprilie. Dar zilele sale ca președinte al Franței sunt numărate, iar influența sa ar putea avea de suferit după rezultatele slabe ale alegerilor așteptate de la fracțiunea sa politică – lista Renaissance și grupul Renew.

Potrivit Francescăi De Benedetti, specialistă în afaceri europene la ziarul Domani, Macron încearcă să împingă candidatura lui Draghi "pentru a o slăbi pe Ursula von der Leyen, care este ea însăși contestată în cadrul Partidului Popular European (PPE)".

O funcție de top pentru Draghi?

Cu toate acestea, îi va fi dificil pentru Macron să forțeze mâna partenerilor săi europeni, mai ales că PPE va obține probabil din nou victoria în alegeri,  păstrându-i astfel dreptul la președinția Comisiei.

Dar "există și alte posibilități”, a explicat un membru de rang înalt al partidului conservator Les Républicains (LR), care este și foarte apropiat de Draghi.

"Ursula van der Leyen ar trebui să fie numită din nou în funcția de șefă a Comisiei, chiar dacă a înrăutățit lucrurile, deschizând ușa conservatorilor și reformiștilor europeni (ECR) și Giorgiei Meloni. Dar Mario ar putea prelua șefia Consiliului European”, a adăugat sursa LR.

Pentru a realiza acest lucru, socialiștii europeni trebuie să fie convinși să-l susțină pe Draghi. 

Nu este o ecuație imposibilă, a explicat jurnalistul Mario De Pizzo în The Atlantic Council. În timp ce cel mai serios candidat la conducerea Consiliului rămâne fostul premier portughez Antonio Costa, Draghi este respectat de premierul spaniol Pedro Sánchez și de cancelarul Olaf Scholz, în timp ce secretarul Partidului Democrat Italian (PD), Elly Schlein, i-a susținut public planurile de investitii.

Potrivit lui De Benedetti, socialiștii "nu vor spune niciodată în timpul campaniei că ar putea să-l susțină pe Mario Draghi, dar ar putea ajunge să o facă”.

"Draghi are o relație bună și cu Giorgia Meloni, cu care a negociat tranziția la putere după demisia din funcția de premier [în iulie 2022]”.

"Mario Draghi nu este politician; este un tehnocrat și de aceea ar putea să-și asume rolul de mediator’”, a declarat Lorenzo Castellani, specialist în istoria instituțiilor politice la Universitatea Luiss Guido Carli din Roma.

Draghi a spus însă în mai multe rânduri că deocamdată nu este candidat la nicio funcție, dar nu toată lumea este convinsă.

"Mario Draghi nu-și dezvăluie niciodată planurile până când nu ajunge la putere”, a spus De Benedetti.