Situația rămâne foarte dificilă în arhipelagul Mayotte după trecerea ciclonului Chido care a ucis cel puțin 22 de persoane. Pentru siguranță, marți seara a fost impusă o interdicție de circulație pe întreg teritoriul, potrivit „France 24”.

Miercuri dimineață, 18 decembrie, Mayotte s-a trezit după o primă noapte sub efectul interdicției de circulație, o măsură pusă în aplicare pentru a asigura securitatea și prevenirea jafurilor după trecerea mortală a ciclonului Chido în arhipelag, unde Emmanuel Macron este așteptat joi.

Șeful statului, care anunțase luni că se va duce în zilele următoare la fața locului, „va fi joi la Mayotte”, a anunțat marți seară Palatul Elysee.

Noul prim-ministru, François Bayrou, supus criticilor pentru că a privilegiat luni consiliul municipal din Pau în plină criză în Mayotte, îl va urma de îndată ce se va forma „guvernul (său)”, pentru a „mobiliza toate mijloacele statului”, a spus el la France 2

Întrebat de BFMTV despre situația arhipelagului francez devastat de trecerea mortală a ciclonului Chido, ministrul de interne Bruno Retailleau a apreciat miercuri că „nu vom mai putea face ca până acum” în ce privește imigrația în Mayotte, promițând în special să fie „mult mai duri față de Comore”.

„Știm foarte bine că există o politică comoriană care constă în cele din urmă în a permite plecarea (...) Există o formă, cuvântul este probabil prea puternic, de război hibrid, dacă îndrăznesc să spun, prin împingerea populațiilor spre Mayotte pentru a crea un un fel de ocupație clandestină”, a spus el.

Controverse în jurul remarcilor lui Bruno Retaileau

Cu o zi înainte, ministrul a stârnit o polemică aprinsă, alimentată în special de stânga, cu comentariile sale cu privire la necesitatea legiferării în materie de imigrație pentru a reconstrui Mayotte. „Bineînțeles, acum este momentul”, a spus ministrul de Interne întrebat despre oportunitatea adoptării unei astfel de poziții la doar câteva zile după trecerea devastatorului ciclon.

„Se pune problema imigrației ilegale pentru că i-am lăsat singuri pe cei din Mayotte să facă față nenorocirii lor, cu această imigrație complet necontrolată”, a subliniat ministrul care a deschis calea, ca și predecesorul său la Interne, către o repunere în discuție a dreptului pământului în Mayotte.

Potrivit unui bilanț încă provizoriu, trecerea uraganului Chido a lăsat în urmă 22 de morți și 1.373 de răniți, potrivit Ministerului de Interne.

„Nu am văzut niciodată un dezastru de această amploare pe teritoriul național, mă gândesc la copiii care și-au văzut casele luate în vânt, ale căror școli au fost aproape toate distruse și ai căror părinți sunt înnebuniți de suferință”, a spus François Bayrou, tot pe France 2.

Autoritățile se tem că sunt „câteva sute” de morți, poate chiar „câteva mii” în cel mai sărac departament din Franța.

Numărătoarea este cu atât mai complicată cu cât Mayotte este un ținut cu o puternică tradiție musulmană și, conform ritului islamic, decedatul trebuie îngropat cât mai repede.

„70% dintre locuitori au fost grav afectați”, a subliniat Bruno Retaileau, anunțând sosirea ”în zilele următoare” a 400 de jandarmi suplimentari care să dea o mână de ajutor celor 1.600 de jandarmi și polițiști prezenți în arhipelag.

Un cadru apocaliptic

Ciclonul Chido, cel mai intens pe care l-a experimentat Mayotte în ultimii 90 de ani, a ucis și în Mozambic cel puțin 34 de persoane, a făcut peste 300 de răniți și a distrus mai mult de 20.000 de case, a anunțat marți Institutul Național pentru Managementul Riscului și Dezastre.

Copaci dezrădăcinați, moloz care acoperă dealurile cât vezi cu ochii, bărci îngrămădite: pe Petite-Terre, decorul este apocaliptic la mai bine de trei zile după trecerea ciclonului.

„A fost ca un compresor care a zdrobit totul”, descrie Nasrine, o profesoară care nu-și dă numele, în timp ce arată cartierul informal La Vigie, din comuna Pamandzi, ras de pe fața pământului.

„Toată lumea se repede la magazine să caute apă. E penurie generală”, spune Ali Ahmidi Youssouf, un comorian în vârstă de 39 de ani, care merge pe drum cu câteva sticle în mână.

Pentru a evita aceste jafuri și a asigura siguranța locuitorilor, a fost introdusă o interdicție de circulație pentru întreg arhipelagul de marți seara, de la ora 220 până la ora 4 dimineața.

Se organizează solidaritatea

Aproximativ 120 de tone de alimente urmează să fie distribuite miercuri pe cele două insule ale arhipelagului, potrivit autorităților.

Pe arhipelag, primul deșert medical din Franța, singurul spital, grav avariat, și-a reluat „aproximativ 50%” din activitate, a indicat François Bayrou în sesiunea de întrebări către guvern de marți și va fi susținut de un spital de campanie începând de joi.

Pe partea militară, un avion de transport A400M face naveta între Réunion și Mayotte pentru eventuale evacuări de persoane vulnerabile, iar un al doilea A400M asigură o legătură directă între Franța continentală și Mayotte, s-a aflat de la cartierul general al armatei.

Nava de sprijin și asistență de peste mări (BSAOM) Champlain, care a pornit de pe Insula Reunion, urmează să sosească în Mayotte, joi dimineață, cu 180 de tone de marfă la bord, potrivit aceleiași surse.

O altă prioritate pentru autorități este trimiterea de corturi și prelate pentru refacerea locuințelor care au fost complet distruse sau ale căror acoperișuri au fost smulse de rafalele de vânt care au ajuns la peste 220 km/h.

Într-o situație de urgență pentru a-și găsi un acoperiș, mulți locuitori au început deja să curețe și să reconstruiască fără să aștepte ajutor.

În capitală, Mamoudzou, unde serviciile de urgență se așteaptă să găsească multe victime sub dărâmăturile bidonvilurilor foarte populate, primăria le-a cerut luni locuitorilor majori și în „condiție fizică bună” să ”întărească echipele de pe teren”.

Apelurile la solidaritate s-au înmulțit în Franța și în străinătate. „Vom lansa o cerere de proiecte pentru ca arhitecții, studenții la arhitectură și marile companii să poată propune modele care pot fi asamblate imediat”, a anunțat prim-ministrul.

„Pentru a oferi Mayotte și locuitorilor săi asistență rapidă care să răspundă provocărilor umanitare și sanitare, donațiile și plățile efectuate din 17 decembrie 2024 și până la 17 mai 2025 vor avea dreptul la dobândă majorată de 75%, în limita a 1000 euro”, au indicat serviciile prim-ministrului.

Sursa: Rador Radio România