Giorgia Meloni obișnuia să descrie sprijinul italian și european pentru efortul de război al Ucrainei drept „neclintit”, ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei. Schimbarea a venit cu noul președinte al SUA, observă „El Periodico” (Spania).

Timp de aproape trei ani, de la izbucnirea fazei actuale a războiului ruso-ucrainean, Meloni, prim-ministru și șefă a partidului de extrema dreaptă Frații Italiei, a justificat fiecare nou pachet de ajutoare către Kiev, argumentând că este în „interesul național" al Italiei, o țară din G7, și că nu există „întoarcere”, apărând totodată pozițiile Uniunii Europene (UE). Acum retorica ei începe să se schimbe.

Meloni a spus săptămâna aceasta că mișcările lui Trump, care au exclus UE de la negocierile inițiale pentru un posibil acord cu Rusia, se îndreaptă în direcția corectă pentru a pune capăt războiului. „Susținem eforturile președintelui Trump; în opinia mea, el este un conducător puternic care poate pune fără îndoială bazele unei păci drepte și durabile”, a spus Giorgia Meloni în această săptămână într-un discurs în parlamentul italian, în care a criticat și Manifestul de la Ventotene din 1941, documentul fondator al UE.

Cu atât mai mult. După ce Meloni a spus la același sediu că nu-și amintește să fi vorbit despre o posibilă „victorie" a Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei, Pagella Politica, o agenție italiană de verificare a faptelor, a compilat numeroasele dăți în care de-a lungul anilor politiciana a făcut acest lucru. „Meloni are amnezie: spune că nu a vorbit niciodată despre o 'victorie' a Ucrainei. Dar nu este adevărat”, a remarcat agenția.

Deși Italia nu a luat încă nicio decizie cu privire la războiul din Ucraina, în conflict deschis cu partenerii săi europeni, s-a alăturat de asemenea săptămâna aceasta unui grup de țări din sudul Europei, care și-au exprimat îndoielile cu privire la unul dintre cele mai recente pachete de ajutor militar pentru Kiev, în valoare de 40 de miliarde de euro, propus de comisarul european pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas.

Planul, care nu a fost susținut nici de Spania, nu a fost încă aprobat. La reuniunile Consiliului European de joi, liderii europeni nu au reușit să ajungă la o decizie finală privind furnizarea celor 5 miliarde de euro solicitate recent de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru ca țara sa să achiziționeze noi muniții.

Situația a apărut după ce ministrul italian de Externe Antonio Tajani a explicat miercuri, la Bruxelles, că Roma așteaptă să vadă cum evoluează negocierile actuale.

„Așteptăm apelul telefonic dintre Trump și [președintele rus Vladimir] Putin pentru a vedea dacă vor exista progrese către o încetare a focului”, a explicat el, adăugând că Roma ar trebui să găsească și fondurile pentru a-și crește propriile cheltuieli pentru apărare. „Sunt multe cheltuieli de abordat”, a adăugat el, în declarații raportate de agenția de presă Reuters.

Ulterior, în marja Consiliului European, Meloni și-a exprimat și preferința pentru finanțarea oricărui efort militar european prin „instrumente europene cu adevărat comune, care nu împovărează direct datoria statelor”, a spus ea, referindu-se la propunerea, susținută de Comisia Europeană, de suspendare a regulilor fiscale europene, astfel încât țările să-și mărească cheltuielile de apărare, în contextul așa-zisei reînarmări europene și al unei posibile amenințări de neimplicare totală a Statelor Unite în războiul din Ucraina.

Euroscepticul fățiș Matteo Salvini, liderul Ligii și un partener esențial al guvernului lui Meloni, a fost și mai direct în a respinge alte propuneri politice europene pentru a contracara schimbările lui Trump, care a amenințat că va retrage tot sprijinul pentru Kiev. În special, Salvini a criticat propunerea Marii Britanii și a Franței de a trimite trupe europene în Ucraina. Președintele francez Emmanuel Macron „este nebun”, a spus Salvini, stârnind tensiuni diplomatice.

„Trimiterea trupelor [italiene] nu a fost niciodată pe ordinea de zi. […] Propunerea din partea Marii Britanii și a Franței este foarte complexă, riscantă și ineficientă”, a adăugat Meloni, în cadrul unei sesiuni în Parlament.

Dincolo de evidentele repercusiuni puternice ale unui război comercial Trump-Europa – care ar afecta Italia mai mult decât alte țări europene – nu este clar care este scopul final al guvernului Meloni de a menține o poziție mai permisivă în fața ambiției lui Trump de a nu include țările europene în discuțiile inițiale pentru un posibil acord de încetare a focului în Ucraina, președintele american cerând Kievului accesul la resursele sale naturale în schimbul sprijinului financiar.

Cu toate acestea, Meloni, care în ianuarie a fost singurul lider european invitat la învestirea lui Trump, a încercat să se poziționeze ca un interlocutor privilegiat al SUA în Europa.

Sursa: Rador Radio România