Discuțiile au cuprins inclusiv subiectul deciziei președintelui american Joe Biden de a ridica restricțiile asupra rachetelor cu rază lungă de acțiune, desfășurarea a aproximativ zece mii de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk și suspiciunile că Moscova ar fi deschis un sit în China unde ar asambla drone letale.

Întâlnirea de luni a avut loc la doar câteva zile după ce cancelarul german Olaf Scholz a avut o controversată convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, urmată de un atac pe scară largă al Rusiei asupra rețelei electrice a Ucrainei, grav deteriorată.

Recentele alegeri prezidențiale din SUA și victoria lui Donald Trump, care a promis că va reduce asistența militară și financiară pentru Ucraina, cântăresc asupra întâlnirii. Revenirea politică a lui Trump alimentează temerile că în curând, Europa ar putea fi lăsată să sprijine singură țara sfâșiată de război.

„Ne confruntăm cu un peisaj complet diferit, iar europenii trebuie să fie gata să acționeze fără să aștepte să reacționeze la deciziile SUA”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe al UE, referindu-se la revenirea republicanului la Casa Albă. „Rusia continuă să atace și trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina pentru a ne apăra.”

Borrell a salutat decizia președintelui Biden de a renunța la vetoul său de lungă durată și de a permite Kievului să folosească rachetele ATACMS furnizate de SUA pentru a lovi teritoriul Rusiei.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe a cerut în repetate rânduri statelor membre, în special Germaniei, care este un donator militar important, să ridice aceste restricții și să lase Ucrainei un amplu spațiu de manevră. Din păcate încercările lui Borrell de a dezvolta o poziție la nivel european au căzut în gol, lăsând fiecare țară să acționeze unilateral.

„Cunoașteți poziția mea”, le-a spus Borrell luni, reporterilor. „Ucraina ar trebui să poată folosi armele pe care i le oferim nu numai pentru a opri săgețile, ci și pentru a lovi arcurile. Continui să cred că trebuie făcut acest lucru”.

Annalena Baerbock, ministrul german de externe, a spus că schimbarea deciziei lui Biden este „importantă” și a avertizat că nu ar trebui văzută ca o „regândire” a eforturilor occidentale, ci, în schimb, ca o „intensificare a ceea ce s-a făcut deja”.

„Dreptul la autoapărare înseamnă că nu trebuie să se aștepte ca o rachetă să lovească un spital de copii, o școală sau un bloc de apartamente”, a spus Baerbock.

Omologul său francez, Jean-Noël Barrot a spus că țara sa este deschisă ideii de a permite Ucrainei să lovească ținte militare în adâncul Rusiei. Franța și Regatul Unit, care au furnizat Kievului Storm Shadow, un tip de rachetă cu rază lungă de acțiune, și-au condiționat autorizarea de aprobarea SUA.

Dronele de fabricație chineză

Lituanianul Gabrielius Landsbergis și-a exprimat o poziție foarte critică și a afirmat că strategia actuală privind Ucraina a „eșuat”, deoarece armele furnizate până acum nu au reușit să respingă forțele rusești.

„Pacea prin de-escaladare este o strategie eșuată. Avem nevoie de o nouă strategie. Avem nevoie de o strategie care vine din forță", a spus Landsbergis luni dimineață.

„Când vorbesc despre putere, vorbesc despre arme, vorbesc despre o eliminare reală a tuturor restricțiilor (la arme) și o strategie câștigătoare. De la strategia câștigătoare am putea ajunge la un punct în care toate convorbirile telefonice, totul ar avea un sens”.

Hadja Lahbib din Belgia, Margus Tsahkna din Estonia, Luminița-Teodora Odobescu din România și Caspar Veldkamp din Țările de Jos au subliniat necesitatea ca UE să rămână angajată pe deplin cu Ucraina și și-au exprimat îngrijorări serioase cu privire la rolul jucat în război de alți actori inclusiv Iranul, Belarus, Coreea de Nord și China.

Diplomații de la Bruxelles au primit dovezi „convingătoare” că Rusia a construit o fabrică de drone în regiunea Xinjiang din China, care ar permite Kremlinului să evite sancțiunile dure occidentale. Oficialii UE încă investighează pentru a determina dimensiunea programului de arme al Rusiei și nivelul de participare al Chinei.

„Acesta este un lucru de care China ar trebui să-și dea seama și care afectează în mod direct securitatea europeană”, a spus Veldkamp, ​​menționând că sancțiunile ar putea fi una dintre opțiunile posibile dacă s-ar confirma suspiciunile privind dronele fabricate chinezi.

Sursa: Rador Radio România